Sedentarismul, o plagă e epocii actuale. Efectele favorabile ale practicării exercițiilor fizice sânt cunoscute de foarte mult timp.
Numeroase documente din antichitate menționează utilizarea mișcării in scop terapeutic sau de intărire a sănătății. Homer le menționează în poemele sale, iar Hipocrate
/*medic al Greciei antice din sec. V-IV */ și Galenus /*sec. II e.n.*/ le foloseau în trantamentul unui boli afebrile.
Școala cretană consideră armonia principiu esențial al vieții si exercițiile fizice constituiau mijlocul principal de obținere a ei. În timpul Renașterii, odată cu dezvoltarea stiințelor, culturii și artelor, practica exercițiilor fizice a cunoscut și ea o largă raspândire. Dealtfel, se poate remarca în decursul istoriei, că perioadele de dezvoltare a educatiei fizice corespund cu epocile de inflorire a civilizației.
La muncitorii agricoli, ce au o activitate fizica susținută, nivelul colesterolului sanguin este mai scăzut decât la sedentari, chiar la o alimentație caloric abundentă. Colesterolul este o substanță grasă, prezenta în sânge, care la o concentrație mai mare se depune pe peretii artererelor îngustănd lumenul lor, ajungându-se chiar la obliterarea completă a vaselor. Exercițiile fizice sistematice, antrenamentul, produc o scădere a nivelului colesterolului ce depășește valorile normale. /*Si nu întru în detalii datorita faptului că nu vreu să vă plictisesc. Cu studi în diferite țări*/
Efectele exercițiilor fizice asupra organismului..În special al inimi. Inima crește în dimensiuni, cavitățile se dilată reușind să pompeze cu fiecarei bătaie mai mult sânge. Astfel, la persoanele antrenate, în repaus, sânt necesare mai puține pulasații pe minut pentru a realiza acelasi debit sanguin, in comparatie cu un neantrenat.
S-a constatat că inima unui individ antrenat bate in repauz cu aproximativ 20 de ori mai putin pe minut decat a unui neantrenat, ceea ce duce la o economie de cca 10 000 de batai in timpul somnului si de 30 000 de pulsatii in fiecare zi a existentei sale.
Trebuie sa facem o precizare privind cresterea dimensiunilor inimii la sportivi. Acesată modificare, departe de a fi dăunatoare, este dinpotrivă un fenomen de adaptare, de imbunătătire a economiei cordului, căci, prin mărirea cavitătilor, capacitatea inimii creste, putand să trimită cu fiecare bătaie mai mult sânge spre organele in activitate.
Eforturile fizice care au efecte specifice de crestere a rezistentei aerobe si influență favorabilă asupra aparatului cardio-vascular sânt acestea care ridica pulsul peste 120--130 batai / minut si sunt menținute un timp mai indelungat /* 33' --43'*/. La aceasta durata de antrenament se ajunge progresiv, incepand cu sedinte de /*5'--10'*/, in funcție de posibilitați.
Medicul german Mellerowicz afirmă ca inima omului actuală este o inima atrofiată datorită lipsei de solicitare.
<ref>, editura științifică și enciclopedică p. 639</ref>.
