SEDUCȚIE II (finalizat)

Cu un an în urmă...

           - Și nu crezi că e prea radical ce faci? mă întreabă stupefiată în timp ce mă privește cum îmi fac bagajul luând pe rând câte o bluză din geamantan și punând-o înapoi în dulap. Exagerezi pentru nimic.

- Te rog, spun aruncând o rochie pe pat și privind-o în ochi, sunt epuizată și nu mai am putere să mă cert și cu tine. Nu am ce explicații să dau și nu fug așa cum crezi, pur și simplu iau o pauză departe de toți, am nevoie de liniște.

- Liniște?! Pufnește disprețuitoare Ely, ai nevoie de tatăl copiilor tăi lângă tine,de asta ai nevoie tu! Iar dacă el te-a cerut în căsătorie acum nu înseamnă că a făcut-o doar pentru că ești gravidă, aruncă ea cuvintele arătând spre burta mea. Adică estre mai mult decât vizibil că te iubește...

- Și pe e a iubit-o, și a murit...a fost însărcinată cu copilul lui ... Ely , înțelegi asta? Adică ... a petrecut ultimii zece ani doar ca să îi răzbune moarte, nu o lună sau două, zece ani! S-a apropiat de mine pentru că îi eram fiică vitregă lui Richard, da! Nu știa atunci că se va îndrăgosti... dar intenția lui a fost aceea de a-l face să sufere prin intermediul meu  ceea ce însemna și suferința mea. Sunt prea multe lucruri care trebuie asimilate pentru a putea afirma că a lăsat trecutul în urmă. Îl las să se obișnuiască cu toate schimbările aceste, iar dacă o să mai aibă aceleași sentimente, o să mă caute.

- Ochii care nu se văd se uită!

Mă uit în dulap pierdută și repet în gând ceea ce tocmai mi-a zis ...se uită... Instinctiv îmi pun mâna pe abdomen, pentru a putea duce la capăt sarcina, am nevoie de un mediu liniștit, fără agitația pe care a reprezentat-o relația mea cu el. Adică dacă nu era oxigenata, era maicămea cu imbecilul de Richard, dacă nu era Eliajh era fostul meu dealer Bobi și colac peste pupăză mai e și fosta lui moartă, care nu era moartă ci cu chef de răzbunare. Prea mult condiment pentru o relație.

- Dacă mă uită, atunci nu a fost iubire, ci doar o atracție care ne îmbolnăvește, o dependență toxică pentru amândoi, spun când încep să închid valiza. O să fiu bine, adaug trăgând puternic aer în piept.

- Bun...dar nu poți să fi bine aici? Mă întreabă gesticulând cu mâinile, adică aici sunt toți prietenii tăi. Ce să faci în Savannah? 

Când i-am spus că mă mut în Savannah până nasc parcă a înnebunit, începe să enumere motive care să mă determine să rămân aici, dar eu deja mă hotărâsem, iar dacă vroiam să pun o pauză în relația mea cu David, trebuia să pun și distanță, deoarece altfel voi sfârși în brațele lui imediat ce îl văd, voința nefiind punctul meu forte când vine vorba de el. 

Astfel m-am decis să accept oferta soților Reinald, cei care au deținut panthous-ul înaintea lui David, ei au fost buni prieteni cu tatăl meu înainte să dispară, fiind dealtfel și nașii mei de aceea mi-au lăsat mie în grijă panthous-ul, au fost alături de mine și Corina în  perioada de după dispariția iahtului până la declararea morții lui chiar dacă trupul nu i-a fost găsit niciodată. Mereu au dezaprobat relația mamei cu Richard...câtă dreptate aveau în privința lui... Dețin mai multe case și mereu m-au invitat la  ei, sau să plec în vacanță în una din casele lor...acesta este cel mai potrivit moment să le accept oferta, locuiesc în Savannah într-o casă mare tip conac iar eu  voi avea doar pentru mine o casă de oaspeți pe care am fost informată că pot să o folosesc  cât timp doresc eu, știu că mă iubesc ca pe o fiică și regret că m-am îndepărtat de ei acum cinci ani, poate dacă le spuneam ce s-a întâmplat Richard ar fi fost pedepsit pentru ce a făcut... aș fi ipocrită să spun că nu mă bucur să îl văd la pat...dar cred că în închisoare ar fi pătimit și mai mult.

Perioada aceasta în Savannah este superbă, toamna are alte culori acolo decât la New York, nașii mei locuiesc în apropierea Parcului Forsytth în districtul istoric, astfel mă voi putea bucura de culorile spectaculoase ale toamnei  și de lipsa zgârie norilor...cred că va fi un loc tocmai bun pentru mine  în această perioadă.