- 9 -

5.6K 282 27
                                    

- Totuși puteai să îmi spui ce ai de gând,  măcar să nu fi singura cu ea...
- Am vrut să văd ce știe... îi repet Eley...nu este de loc încântă că m-am văzut cu mama și mai ales că i-am spus despre gemene. Poate că am greșit, nu vroiam să știe dar atunci mi s-a părut că  așa aș  face-o să sufere mai mult.
După dezastrul de la prânz am sunat-o pe Eley, spre norocul meu nu era la muncă,  aveam nevoie să vorbesc cu ea, să mă descarc puțin.
- Și zici că a rămas mută? Mă întreabă râzând cu gura până la urechi.
-Dap...afirm scurt și categoric. Șoc nu altceva. Nu a mai zis nimic. S-a ridicat și a plecat.
- Bun, afirmă ea dând di  cap și luând o gură de cafea.
Am sunat-o la mine la birou, dar cum nu a vrut să dea ochii cu Marcelo am decis să ne vedem la un mic restaurant cu specific italian, aproape de unde lucrez, profitând să și mănânc ceva.
- Ce? Mă întreabă când vede că o privesc insistent.
- Aseară...
- Da...se uită la mine și face un  semn cu mâna să continui fraza.
- David a dormit la mine.
-Serios?! Mă întreabă mirată și își duce mâna la gură, Dumnezeule ce bine îmi pare...adaugă repede zâmbind sincer. Chiar mă bucur pentru voi, deci ai lămurit faza de la  restaurant din serile trecute?
Neg din cap și îmi las privirea asupra farfuriei din fața mea.
-Mi-a cerut trei zile, și am  ales să cred  în el... oarecum, completez mai târziu.  Oare am greșit?
-Crede-mă nu sunt în măsură să dau sfaturi, mie îmi place de el, aș vrea să vă văd din nou împreună  și sper să existe o explicație logică.
- De acest gând mă agăț și eu, răspund repede. Mama zice că David și oxigenata vor să îl ruineze pe Richard, dar când  îmi amintesc cât  de pasional se sărutau în fața mea... parcă îmi pierd curajul să mai sper.
        Ely mă ia de mână și mă strânge ușor, un gest pe care îl face deseori când sunt speriată, mai ales când aveam coșmaruri, mă privește în ochi și zice.
- Atunci mai ai două zile și să sperăm că  acest capitol neplăcut  se va încheia.
- Da... afirm eu pentru ai întări afirmația. Discuția cu ea m-a liniștit oarecum, ne știm de mult timp și nu avem secrete una față de alta, îmi pare atât de bine că este alături de mine.
În drum spre casă le răspund la mesaj lui Marcelo și Oliviei, m-au chemat să iau prânzul cu ei, dar cu mama și apoi Ely nu am reușit să le răspund, nu aș vrea să creadă că îi evit. Mă uit la Bossly care este foarte concentrat la drum și nu spune nimic.
- Ești tăcut...remarc eu, totul e ok?
- Am văzut-o pe doamna Beker azi... a venit la dumneavoastră?
Îmi dau seama imediat că am omis acest detaliu, probabil că deja i-a spus lui David.
- Da, am vorbit puțin. Sper că  nu ai spus nimic lui David... Mă ridic de pe bancheta din spate și mă apropii de el pentru a vedea cum reacționează.
- Nu am reușit să dau de el. Nu am putut lua legătura nici cu Trevor. Dar va trebui să îi spun...adaugă privind o secundă în direcția mea, apoi își întoarce privirea la drum. Este datoria mea.
Mă las resemnată pe spate.
- Să nu spui nimic. Îi voi spune eu în seara aceasta.
- Doamnă...
-Te rog...spun privind în oglinda retrovizoare pentru a-i vedea privirea, vreau să îi spun eu, insist pe fiecare cuvânt.
- Bine.
   Expir ușurată,  știu că David nu o suportă din cauza atitudinii și comportamentului față de mine, și se teme pentru sănătatea mea, sănătatea mea emoțională mai ales.
   După masa a trecut relativ repede, cu gemenele nu ai timp să te plictisești. Nu m-a sunat, deși a spus că o va face, nu vreau să par nerăbdătoare, pentru că sunt, nu îl voi   suna.
- Duc fetele la culcare,  îmi spune Maria în timp ce le ia pe cele două în  brațe, zâmbesc și le sărut pe amândouă, mintea îmi este în altă parte în acest moment. 
Zgomotul făcut de telefon mă face să tresar, gândul îmi zboară instant la el, dar numărul afișat pe ecranul mobilului îmi este necunoscut.
- Da...răspund după o secundă în care mi-am ținut respirația, am amintiri neplăcute în legătură cu apelurile primite de la numere străine.
- Bună seara,  o voce de bărbat îmi inundă timpanele, domnișoara Ava Heart?
-  La telefon... afirm eu.
- Sunt Steven Nail, reprezint compania INTEC.
Automat îmi aduc aminte că Patrik amintit ceva despre INTEC, o propunere de lansare pe piață a unor servicii de publicitate exclusivă a unor produse de larg consum, vocea de la telefon este clară,și detectez un oarecare accent care nu este american și nu îmi pare a fi nici australian, probabil britanic.
- Domnule Nail, cu ce vă pot ajuta,  întreb amabilă și curioasă în același timp. O astfel de idee mă intrigă deoarece mereu am fost atrasă de latura de promovare a afacerii și dacă s-ar ivi ocazia aș profita la maxim.
- Patrik Raian v-a recomandat, aș vrea să vă propun o afacere, am înțeles că dumneavoastră dețineți DOB Company în acest moment,  cred că am o propunere care v-ar stârni interesul.
- Vă ascult, îl îndemn eu.
Îmi dau seama că râde...sau cel putin zâmbește, probabil amuzat de nerăbdarea mea. 
- Nu la telefon, sper să ne putem întâlni pentru a discuta și pentru a va dezvolta propunerea pe care am să vă-o fac.
- Sigur... când puteți eu sunt disponibilă.
       Nu vreau să par prea entuziasmată,  dar nu aș vrea să îmi scape oportunitatea de a dezvolta afacerea, iar în acest domeniu competiția e acerbă.
- Eu voi zbura spre Europa mâine dimineață, mă întorc peste două săptămâni, dar aș fi încântat să ne vedem atunci, putem stabili o întâlnire.
     Două săptămâni...prin minte îmi trec zeci de gânduri... în două săptămâni poate să întâlnească pe altcineva și afacerea sa cadă, sau să primească o propunere mai avantajoasă , știu sigur că atunci când ai o oportunitate trebuie să profiți la maxim de ea.
- Să ne vedem în această seară, răspund imediat, nici nu îmi dau seama cum mi-au scăpat cuvintele, abia apoi mă gândesc că poate apare David între timp... Dacă puteți, adaug încet.

SEDUCȚIE  II   (finalizat)Where stories live. Discover now