102.

476 42 3
                                    









Alte idei, proaspete și îndrăznețe, încolțiră în mintea agitată a Oliviei. Să deseneze portrete pentru turiști era ceva destul de plăcut, dar monoton. Așa că Oly începu să înșire în minte riscurile pe care ar fi trebuit să le asume dacă ar fi mers la facultate.

Însă erau multe. Numele și fotografia ei ar fi apărut în documente oficiale care puteau ajunge verificate de autorități. Nu ar mai fi fost, ca până acum, un fel de umbră care își schimba mereu domiciliul și evita prieteniile; ar fi locuit mereu undeva aproape de facultate, colegii și profesorii ar fi cunoscut-o și recunoscut-o, dacă era nevoie. Dorința ei rămase, deci, cel puțin pe moment, neîndeplinită. Dar Olivia o trecuse totuși pe lista ei imaginară de chestii pe care le voi face atunci când nu voi mai fi bântuită de trecutul meu.



Nu se plângea, totuși. Nu ucisese fiind forțată sau controlată, fusese alegerea ei și, de ce să nu recunoască, îi plăcuse. Iar acum suporta unele consecințe.

𝐙𝐄𝐂𝐄 𝐂𝐑𝐈𝐌𝐄 • 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum