Dans în ploaie - Hyunho ✔️

Stai puțin

Capitolul 8 - Stai puțin

   Televizorul mergea pe postul de știri, dar nu era băgat în seamă. Câteva fraze ce conțineau ceva cazuri și un oraș din China s-au pierdut în zadar, deoarece Hyunjin asculta muzică și Minho mânca.

   Era prin februarie, pe la sfârșitul lunii. Școala era ca înainte, plictisitoare și cu multe teme.

   Minho terminase de mâncat și se apucă să-și scoată caietele și cărțile din ghiozdan pentru a-și face temele, când își aminti că are de citit o carte până săptămâna următoare.

   Se ridică și își luase hanoracul pe el, având în vedere că afară nu era tocmai cald, și se pregăti să iasă din cameră să se ducă la bibliotecă să împrumute cartea, când se răzgândi și se întoarse spre Hyunjin.

   - Vrei ceva de la bibliotecă?

   - Nu cred. A, hyung, stai puțin, îi spuse când acesta era cât pe ce să plece.

   - Ce e?

   - Stai puțin.

   Minho se opri și se întoarse spre el, în timp ce Hyunjin se ridică din pat și se îndreptă spre Minho.

   Când ajunse lângă Minho, Hyunjin își înfășură brațele în jurul lui, și își sprijini bărbia pe capul lui.

   Minho stătu câteva secunde așa, pentru ca mai apoi să evadeze din brațele lui Hyunjin.

   - De ce ai făcut asta?

   - Pur și simplu vroiam o îmbrățișare, nu ai murit.

   - Puteai să mă întrebi înainte?

   - Mi-ai fi dat o îmbrățișare dacă ți-aș fi cerut? întrebă Hyunjin, uitându-se în ochii lui.

   - Nu.

   - Atunci? De ce ai mai întrebat?

   - Nu știu, murmură Minho înainte să iasă pe ușă.

   Îi plăceau îmbrățișările. Mult. Mai ales de la persoanele mai înalte decât el. Deși nu primea prea multe îmbrățișări în general, putea spune că îi plac. Adora îmbrățișările primite de la fratele lui, Mingi. Îi dădeau un sentiment plăcut, de siguranță. Și cu cât se gândea mai mult la asta, cu mult mai mult regreta că a plecat din brațele lui Hyunjin atât de repede. Deși l-a luat prin surprindere, putea să stea acolo câteva secunde în plus, nu?