Dans în ploaie - Hyunho ✔️

Nu e distractiv

Capitolul 11 - Nu e distractiv

   - Mulțumesc, spuse Minho către Hyunjin în timp ce îi returnă telefonul.

   - Oricând, hyung.

   Minho își deschise telefonul care era la încărcat. Sau mai bine încercă să îl deschidă.

   - Nu avem curent? întrebă mai mult pentru sine.

   Hyunjin îl auzi și apăsă pe întrerupător. Becul nu se aprinse.

  Minho oftă și își strânse picioarele la piept. Afară ploua, nu putuse pleca acasă, urma să stea în aceeași cameră cu Hyunjin două săptămâni, avea telefonul închis... Și acum asta.

   Hyunjin ieși puțin din cameră, lăsându-l pe Minho singur.

   Când se întoarse, Minho își scotea hainele din troler și le aranja în dulap. Dacă oricum va sta acolo, de ce să nu le aranjeze?

   Cum intră în cameră, apăsă pe întrerupător, dar de data asta cu succes deoarece camera începu să se umple de lumină.

   - Cum ai făcut asta?

   - Doar a picat siguranța. Nimic grav.

   - Așa deci.

   Când termină de pus hainele în dulap, Minho se trânti în pat. Îi era somn.

   - Nu nu nu, nu te pune la somn. Eu ce fac?

   - Mă lași să dorm? Și te pui și tu să dormi. Dar mai întâi stingi becul.

   - Dar nu e distractiv deloc!

   Deodată, becul de deasupra lor se stinse, iar liniștea se așternu peste internat, de afară auzindu-se numai ploaia care cădea cu zgomot, lovind geamurile internatului.

   - De fapt, știi ceva? Noapte bună.