Renăscută din flăcările Iadului

~O nouă provocare~

Merliah

-O petrecere? întreabă soțul meu.
-Da.
-Și care e motivul pentru care mergem într-un alt regat pentru așa ceva?
-Pentru că am făcut o promisiune și am de gând să o respect.
-Unde are loc această petrecere?
-La castelul regelui James Moon.
-Ați auzit, copii, duceți-vă să vă pregătiți, spune Damian.

  După ce Selena și Jase pleacă, Damian mă ia de mână și mă conduce în dormitor. Închide ușa și se lipește cu spatele de ea.
-Arăți ca un hoț în clipa asta...
-James Moon?! Ai înnebunit? Știi cine e James Moon?!
-Da, știu, răspund.
-Și atunci de ce ne duci acolo?
-Ți-am spus deja, Damian.
-O promisiune nu merită un astfel de risc, Merliah...
-Vom fi bine. James nu știe cine suntem.
-Crezi că nu știe? La naiba, iubito, toată lumea știe de tine!
-Poate că știe de adevăratul alpha, dar nu știe cum arăt. Iar eu cred că cei care nu știu cine sunt, vor crede că legendarul alpha adevărat este un bărbat. La un moment dat, James va afla, iar eu abia aștept să îi văd fața când mă va vedea. Legendarul alpha adevărat - o femeie! spun râzând.
-O femeie care poate bate o armată de alpha de una singură, șoptește Damian.
-Ce ai spus?
-Nimic, zice ridicând mâinile în semn de apărare.
-Fricosule!
-Oh, poate că el e cunoscut ca cel mai de temut alpha, dar tu ești mult, mult mai de temut...
-Ei, haide, nu sunt atât de rea!
-Nu ești rea, doar că puterea ta nu are limită...Asta te ajută să bagi frica în ceilalți vârcolaci...și vampiri...și vrăjitoare...și...
-Am înțeles, Damian.
  Deschid ușa dulapului și scot o rochie. Rostesc o vrajă și în câteva secunde sunt îmbrăcată.
-Trișezi...
-Știu, dar chiar mă grăbesc. Trebuie să vorbesc cu băieții să pregătească niște dosare și să se ocupe de oamenii care au programare la Palatul Consiliului. Deci, sper să fiți gata până mă întorc, spun și îi fac cu ochiul, apoi plec.
Le trimit băieților un mesaj.
Ne întâlnim în biroul meu.
  Cobor scările, întreptându-mă spre birou și mă gândesc dacă am luat decizia corectă. Cum o să-i explic fetei mele că trebuie să se căsătorească cu cineva pe care nu îl cunoaște și față de care nu are nicio datorie? Și de ce Zeița Lunii vrea ca ei doi să se căsătorească? 

-Oare...șoptesc aruncând o privire pe fereastră.

Gândurile mi se risipesc când aud o bătaie în ușă.

-Adam, Derek.

-Maiestate, spun cei doi făcând o plecăciune.

  După ce le arăt băieților ce au de făcut, ies în grădină și mă plimb puțin ca să-mi fac ordine în gânduri până sunt gata ceilalți. 
   Mă opresc în fața fântânii arteziene și privesc reflexia lunii în apă, apoi ridic privirea și mă uit la cer. Vântul adie încet.
  Știu cine e James Moon...Îl înțeleg pe Damian, se teme pentru fiica noastră, dar știu mai bine ca oricine cât de puternică este Selena. Totul va fi bine.

  Aud un zgomot subtil. Cu coada ochiului văd o umbră.

-Cine ești? întreb fără să îmi iau ochii de la locul unde zărisem o siluetă ascunsă în întuneric.

  Silueta pășește mai aproape ca să o pot vedea. Era un tânăr pe care nu-l mai văzusem niciodată și ceva îmi spune că ceva nu miroase a bine.

-Fii pregătită, Merliah. Totul e pe cale să se schimbe. Totul e pe cale să se schimbe, spune fixându-mă cu privirea câteva clipe apoi dispare fără să lase nimic în urmă.

  Mă uit în jurul meu. Nu e...nu e nicăieri. Cum a putut dispărea așa? Cine e el mai exact și la ce se referea? Ceva e putred la mijloc...Nu știu de ce, dar am o presimțire rea în legătură cu apariția acelui tânăr. Ridic capul și privesc luna de pe cer și stelele de lângă ea. Vântul adie ușor, iar eu oftez zgomotos. 

-Oare pacea și liniștea care au domnit atâta timp vor fi zdruncinate?