~Liniștit ca cerul~

9 0 0
                                    

Draven

   Merliah meditează în mijlocul grădinii castelului alături de mine.
-Hei, chiar trebuie doar să stau așa în liniște? întreabă.
-Să nu te miști. Întâi trebuie să-ți temperezi spiritul.
-Dar, știi, spune deschizând un ochi.
-Nu ai voie să deschizi ochii.
-Bine.
-Antrenamentul cu mine este dificil.
-Chiar e asta o cale de antrenament?
-Faci multe mișcări inutile. Stai liniștită ca cerul. Mișcă-te mai rapid ca fulgerul. Trebuie să-ți golești mintea ca să faci aceste lucruri. Fii o piatră.
-O piatră?
-Foarte liniștită. Neafectată de ploaie sau vânt.
-O piatră. Ce ușor! Așa? întreabă revenind la meditație.
O lovesc cu cotul.
-Pietrele nu vorbesc.
-Au!
-Pietrele nu simt durere.
Au trecut câteva ore de când stăm în același loc, meditând.

-E adevărat, totul pare așa liniștit când faci asta...Mă simt cumva tăcută acum...
O  lovesc din nou cu cotul, dar de data asta mai tare.
-Ah, da, sunt o piatră. Pietrele n-ar trebui să se gândească la nimic...
Până la urmă o aud cum se ridică și se îndepărtează. Aud un zgomot care se îndreaptă spre mine. Ceva se apropie cu repeziciune. Mă feresc din calea obiectului zburător în ultima clipă.

-Bună incercare, spun fără să deschid ochii.
-Cum ai...
-Simplu, i-am simțit prezența.
-Prezența?
-Trebuie să îți concentrezi energia. Fii liniștită ca cerul. Adevărul nu e evident doar datorită ochilor și urechilor. Dacă îți golești mintea, multe lucruri vor deveni evidente. Perturbările și mișcările din aer. Așa poți simți lucruri fără să te bazezi pe vedere sau auz.

-Nu e chiar atât de ușor pe cât pare.

-Nu-i așa? Ce ar fi să trecem mai departe? Voi folosi bățul ăsta acum. Stai aici și uită-te. Nu te mișca.

-Înțeles. Ce vei face?
Ridic bățul deasupra capului și încep să îl învărt.
-Ei bine? Ești speriată?
-De ce să fiu speriată? E prea departe să ajungă la mine.
Încetul cu încetul, bățul se apropie de fața ei și încep să lovesc. Se ferește cât de repede poate, dar atac în continuare.
-Mă dau bătută! strigă.
-De ce ai fugit? întreb proptindu-mă în băț.
-Bățul aproape m-a lovit! S-a extins dintr-o dată...parcă ar fi magic!
-Nu e un băț magic. E un băț obișnuit, spun și i-l întind.

Se uită la el cu atenție, întorcându-l pe toate părțile.
-Ai dreptate...Ce ciudat...Părea că s-a extins, dar...
-Ai încercat să vezi doar cu ochii. Ochii nu pot vedea adevărul doar ei.
-Ce?
-Pune asta la ochi, spun întinzându-i o bucată de mătase roșie pe care o leagă la ochi.
-Ce facem?

Fluier, iar câinele vine alergând spre mine.

-Il vei prinde pe Max legată la ochi, spun și îi leg un clopoțel de zgardă.
-Va fi floare la ureche, spune zâmbind.
-Du-te, Max.
Câinele latră și fuge.
-Ești aici! strigă Merliah și se aruncă asupra câinelui.

Max se ferește de ea și continuă să alerge nestingherit. Îi fac semn câinelui să se oprească, iar Merliah se oprește și ea.
-Ă? Asta e ciudat.
Regina aleargă după Max fără să îl poată atinge.
-Ești aici! Te-am prins! Strigă și se aruncă din nou, dar de data asta se lovește de trunchiul unui copac.
-AU! strigă și își dă legătura jos de la ochi.
Mă apropii de ea și deschid pumnul, lăsând la iveală un clopoțel auriu.
-Ce? Aveai alt clopot?! E un truc murdar! strigă și mă lovește peste mână.

Clopoțelul se rostogolește la picioarele mele.
-Ai incercat să faci asta doar cu urechile.
-Nu iar...
-Adevărul nu e evident bazându-te doar pe ochi și urechi. Asta e un lucru important. Dacă îți golești mintea, multe lucruri vor deveni evidente.
-Să-mi golesc mintea? E destul de greu...încă nu sunt destul de bună.
-Nu ai făcut niciun progres. În ritmul ăsta nu are rost să continui antrenamentul.
-Ah, da! Mai iute ca fulgerul, mai liniștit ca cerul....
Închide ochii, iar eu o lovesc. Reușește să se ferească de pumn, dar când încearcă să aplice o lovitură o prind de încheietură și o azvârl cât colo.
-Au!
-Ai devenit doar puțin mai puternică. Dar....
-Ce puternic ești!
-Vei trece la un alt stil de antrenament.
-Alt antrenament?
-Urmează-mă, spun și ne îndreptăm spre o cameră. Când o deschid, pășim înăuntru.
-Ce loc ciudat...
-Asta e Camera Timpului. Trecut, prezent, viitor. Timpul e creat în această cameră. Acum vei călători în timp ca să întâlneși un mare expert. După aceea ești pe cont propriu.
-Cât de puternic e?
-Vei vedea când îl întâlnești, spun și rotesc limbile ceasului. În perete apare o gaură iar ea este trasă înăuntru.

Renăscută din flăcările IaduluiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum