Aleasa regelui

Capitolul 27

3 luni mai târziu

   Regele așteptă împreună cu Matteo și sora lui în fața ușii camerei de naștere pe care o făcuse special pentru nașterea copiilor săi. Aseară regina se simți rău și Sebastian chemă de urgență moașele la castel. Au trecut câteva ore și de fiecare dată când auzi țipetele de durere ale iubitei sale inima îi se rupea în două. Voia să intre înăuntru să fie alături de ea și să o țină de mână spunându-i că e puternică, dar de fiecare dată când tragea de mânerul ușii să intre era alungat de una din moașe pe hol spunându-i că bărbaților le este interzis să asiste la nașteri. Era agitat și speriat, dar sufletul lui zbura de fericire când se gândește că în sfârșit își va vedea prețioasele comori.

— O să se termine curând. Îl consolă Matteo punându-și mâna pe umărul lui. Și el era la fel de agitat fiindcă urma ca aleasa lui să vină pe această lume.

Mai așteptară câteva ore și zâmbetele apăru pe fața fiecăruia când din cameră se auzi unul după altul două plânsete ascuțite. Regele dărâmă ușa nepăsându-i de ce o să spună moașele voia să-și vadă copii și femeia iubită. Zâmbi de fericire când își văzu micuții bebeluși scâncind în cele două pătuțe, dar când privirea lui se îndrepta spre Evelyne zâmbetul îi peri.

— Ce s-a întâmplat cu ea? Fugi regele lângă pat și luă mâna rece a fetei în a sa în timp ce îi privea speriat chipul palid.

— A leșinat după ce a născut fetița, nașterea i-a epuizat toate puterile. E om până la urmă și nu cred că va supravețui. Vorbi una dintre moașe și le făcură semn celolalte femei să iasă din cameră. În ochii regelui se umplură cu lacrimi când auzi ceea ce îi spuse moașa, dar mai exista o calea prin care putea să o aducă la viață. Trebuia să o transforme.

— Anka! Matteo! Strigă și cei doi intrară grăbiți în cameră.

— Luați copii de aici! Le spuse regele aceștia ascultând ordinul lui fără să mai pună întrebări.

După ce aceștia ieșiră din cameră regele dădu drumul la lacrimi când o văzu pe iubita lui în starea în care era. Nu era sigur că transformarea va funcționa, dar era în stare să facă orice pentru ea pentru a o face bine. Își adânci colții în gâtul fetei și lăsă veninul să intre în organismul ei. Își scoase colții din gâtul ei și se rugă la toți sfinții ca transformarea să-și facă efectul. Transformarea e dureroasă și abia după câteva zile va vedea dacă a funcționat. Își puse capul pe pieptul ei și o strânse în brațe sărutându-i fruntea.

***
Evelyne își deschise ochii și privi confuză camera în care se afla. Se simțea diferit și simți cu gâtul o ardea și o foame adâncă o curprinse. Analiză camera și observă că se afla în dormitorul ei. Ușa se deschise și pe ea intrase Sebastian cu cei doi copilași ai lor în brațe. Fata se ridică din pat și fugi spre Sebastian analizând cu zâmbetul pe buze chipul bebelușilor ei pe care nu le apucase să le vadă. Regele îi pune în brațe bebelușii și Evelyne îi strânge protectiv la pieptul ei minunându-se de frumusețea lor răpitoare în timp ce Sebastian o strânse în brațe bucurându-se de acest moment la care a visat timp de trei zile.

— Să știi că încă nu le-am ales numele. Îi șopti la ureche și regina îi zâmbi cald.

— Adam și Dalia. Spuse și sărută copii pe frunte.

— Sunt perfecte. Îi șopti Sebastian din nou și îi dă un sărut scurt pe buze.