Aleasa regelui

Capitolul 2

O mare durere de cap își face simțită prezența în capul lui Evelyne după ce dă să se trezească, deschide ochii speriată și constată că se află într-un fel de depozit abandonat luminat prin crăpătura unui geam, de razele lunei pline.

Dă să se ridice de pe salteaua murdară pe care dormise, dar nu apucă să facă mai mult de trei pași fiindcă în fața sa apare creatura de seara trecută, care zâmbește diabolic către ea. Creatura aceasta are structura unui om, dar ochii roșii, colții și ghiarele îl dă de gol că nu există nimic uman la ea.

- Se pare că scumpa noastră prietenă umană tocmai s-a trezit, tu draga mea vei fi biletul nostru de scăpare, regele alias Spintecătorul va da orice pentru tine, chiar și scumpa sa lume. Fata era de a dreptul speriată și confuză nu știa ce legătură are ea cu acel rege, nici măcar nu mai există termenul acesta în ziua de azi.

- Ce creatură ești tu? Ce vrei de la mine? Și ce legătură am eu cu acel bărbat pe care tu îl numești Spintecător?

- În primul rând eu sunt un strigoi, în al doilea rând nu vreau nimic de la tine și de la perechea ta și desigur avantaje pentru specia mea care e pe care de a dispărea din cauza iubițelului tău și în sfârșit în ultimul rând Spintecătorul este Sebastian nimeni altul decât regele lumii supranaturale.

***Lacul***

Regele se plimbă de a dreptul ofticat și supărat printre cadravele muritorilor măcelate de către strigoi, nu îi vine să creadă că nu a ajuns la timp. Acesta își continuă drumul printre corpurile distruse și le cele soldațiilor să le ardă, nu poate risca ca acești bieți muritori să se transforme în creaturile alea fără scrupule.

Gândurile regelui sunt întrerupte de niște pași care vin dintr-un luminiș întunecat, Sebastian își folosește viteza de vampir și prinde din urmă numai decât persoana suspectă, care se pare că e o vrăjitoare. Femeie roșcată de îndată ce îl zărește pe rege în spatele său se așează în genunchi în fața lui în semn de respect. Regele nu înțelege absolut deloc ce ar putea căuta o vrăjitoare din lumea lui în acest măcel, de obicei vrăjitoarele sunt pașnice cu oamenii.

- Majestate, numele meu este Emilya Moors și sunt o tânără vrăjitoare a Clanului Vrăjitoarelor, trebuie să vă spun ceva important de asta mă aflu aici.

- Continuă. Zise acesta oarecum curios de ceea ce vrea să îi spună vrăjitoarea.

- Perechea dumnevoastră a fost aici în timpul măcelului și un strigoi a luat-o văzând semnul regal pe umărul ei, iar eu nu am fost aici să o apăr, e cea mai bună prietenă a mea și îmi e frică pentru siguranța ei.

Regele rămâne de a dreptul șocat de spusele vrăjitoarei, pe o parte nu îi vine să creadă că iubita lui a fost găsită, dar pe altă parte este de a dreptul turbat și furios că javrele alea împuțite au pus măna pe perechea sa și își jură în acest moment că nu vor rămâne nici povești despre specia lor dacă îndrăznește vreo unul dintre ei să îi rănească partenera.

- Au dus-o la vechiul depozit din pădure. Sebastian auzit unde o poate găsi pe frumoasa lui pereche pleacă numai decât în căutarea sa. Nici măcar nu a observat soldații care îl urmau era într-o stare de frenezie singurul lucru care conta era singuranța perechii sale.

Cu ajutorul super vitezei sale ajunge în mai puțin de cinci minute în locul indicat de vrăjitoare și se pare că chiar a avut dreptate, simte mirosul de trandafiri a pielii dulci care o posedă iubita sa peste tot în aer drogândul.

- Ataca-ți și ucide-ți orice strigoi care vă iese în cale! Ordonă regele dând târcoale în depozit cu o furie de a dreptul apocaliptică.

***

Eve rămâne fără respirație din cauza spuselor strigoiului. Cum ar putea exista așa ceva? Dar își dă seama că în fața ei se află un strigoi, deci în momentul acesta crede și în zâne. Gândurile fetei sunt întrerupte numai decât de o ușă trântită uitându-se speriată în jur.

- La dracu' ! Cum naiba știe unde ne aflăm? Atacați! Strigă strigoiul și de odată zeci de strigoi au ieșit la iveală luptându-se cu bărbații care tocmai au dat năvală în încăpere, se mișcau cu precizie și o viteză de neimaginat spintecând corpurile strigoilor. Dar din toți bărbații prezenți doar unul a reușit să o impresioneze.