Regalitate : Rosalie Hawksley

Benjamin

   Încă o așteptăm pe Roux să vină . E trecut de miezul nopții și am mai rămas eu cu Jack să o așteptăm.  Eu sunt rupt de oboseală dar Jack nu se potolește nici o secunda.  Se tot frământă prin cameră cu o țigară între degete și privind în gol . Cât am stat orele astea așteptând-o pe Roux am avut timp îndelungat să îl pot studia pe Jack și i-am descoperit un tic , când e stresat își trece mâna prin păr .

- Nu cred că va veni în seara asta , Jack. Era foarte supărată când va văzut pe tine și pe Lili . Mai bine ne-am pune la somn și pe urmă mâine vom pregăti planul fara ea , am așteptat prea mult.  mă ridic în picioare dar mă așez înapoi speriat când Jack mă privește cu coada ochiului. 

- Dacă Roux nu e , nu exista nici un plan . Dacă nu se întoarce până mâine seară îi voi tăia capul prietenei tale și îl voi lăsa la poarta palatului . o spunea de parcă îmi povestea cum tăia o găină și făcea supă din ea .

- Ușurel , Jack . Liliya nu are nici o legătură cu povestea asta . spun dar îmi dau seama prea târziu că ea a pornit toată povestea asta .

- Du-te la somn , Ben . Eu plec căci dacă mă mai contrazic cu tine nu voi aștepta până mâine seară . a fost tot ce a spus înainte să dispară pe ușă .

     Eu oftez obosit și îi aud pașii micuți ai lui Lili . Era învelită într-o pătură și avea ochii în lacrimi . Eu îmi deschid brațele și ea sare în brațele mele . O sărut pe creștet și o legăn ușor în brațe .

- Nu îl vei lăsa să mă ucidă , nu-i așa ? Nu vreau să mor , Beni.  murmură speriată .

- Nu o să îl las , Lili . Dar ce a fost în capul tau ? De ce ai făcut asta ? ea îmi tremura în brațe .

- Nu știu . Pur și simplu nu știu ce mi-a venit . ochii îi străluceau de la lacrimi .

- Of , Lili . Să nu mai faci astfel de lucruri . Tu vezi în ce situație suntem , nu ne ușurezi treaba.

- Știu ... Știu ... Doar că ... Tu ai plecat cu ea și eu am rămas singură . Te-ai îndepărtat de mine , nu mai ești la fel , Beni . ea se covrigeste în brațele mele și își lasă capul pe pieptul meu .

- Lili , acum nu e momentul să ne plângem de milă . Trebuie să fim tari dacă vrem sa ne recuperăm regatul .

- Știu ... Dar când mă gândesc că noi stam aici și prințesa aia afurisită se plimbă prin palatul nostru fără nicio grija . Fratele ei ți-a ucis părinții și acum ei stau bine mersi în palat .

- O să plătească , Lili . Îți jur că o să plătească amândoi pentru ceea ce au făcut . Prințesa aceea o să plătească și ea pentru fratele ei , sunt amândoi niste criminali . scrâșnesc din dinți și mă încrunt .

- Abia aștept să o umilim pe prințesă , e doar o fandosita care nu știe cum e viața grea .

- Ai dreptate , Lili .