Sunt suspendată de iubire
Arătată din mândrie,
Înfloresc prin trandafiri
Ce m-au căpătat în amintiri.
Sa mă cobor și eu din cer -
Ca sa mă fac și eu om din el,
Sa îmi arați un suflet sincer,
Dincolo din umbre de model.
Și visez din nou la el,
Cel ce mă poate îmbrățișa la piept,
Simt iubirea lui și mă înșel,
Că pot totuși să îl accept.
Păstrez tandrețea pentru altă dată,
Cu gânduri bune te petrec,
Frumos, tăcut, îmi las paleta colorată,
Să-mi lași, autograf cu nume
Și cu o cafea la stradă.
YOU ARE READING
Anxietatea pustiirii
PoetryOmenirea devine o sursă de inspirație, în loc să devină o conspirație globală la nivel de conștiință și să reproducă generații cu stimuli care ar păstra conceputul acestui cuvânt de la începutul erii noastre!
