Sânge Alb Negru

16. Vremurile bune

☆ Cassie ☆

În timp ce liftul înaintează încet spre etajul șapte, îmi arunc privirea în oglinda din interiorul acestuia și brusc îmi aduc aminte de pata de cafea de pe maletă. De când am plecat de la cafenea mi-am încheiat paltonul pentru a nu atrage privirile nimănui asupra petei aflată nu tocmai într-o zonă plăcută. Problema este că nu știu ce să îi spui lui Matthew în caz de mă va lăsa să intru și îmi va spune să îmi las paltonul în cuier. Off, lumea asta este plină de oameni puși pe fugă și neatenți. Când liftul se oprește și își deschide ușile, înaintez hotărâtă spre apartamentul cu numărul 137. Ajunsă în dreptul ușii, verific dacă paltonul îmi ascunde pata, iar după ce mă asigur că este totul în regulă ciocăn hotărâtă în ușă. Imediat de partea cealaltă a ușii se aude un „ Vin imediat!", iar în momentul acela simt cum emoțiile încep să mă cuprindă. Este pentru prima dată când ofer lecții de vioară cuiva și am teama de a nu o da în bară, mai ales că „ elevul meu" este fiul celui mai bogat om de afaceri din Londra. Când ușa se deschide, îmi dispar toate gândurile și încerc panicată să par calmă schițându-i un zâmbet. În prag de data aceasta apare însuși Matthew, îmbrăcat într-un tricou negru și o pereche de pantaloni cargo de aceeași culoare.

- Bună dimineața domnișoara Cassandra! Spune acesta în timp ce își plimba privirea pe corpul meu.

- Bună dimineața domnule Matthew! Îi spun oarecum jenată de modul în care mă privește.

- Haideți intrați! Mă îndeamnă acesta, dându-se într-o parte pentru a-mi face loc să intru.

Îi ascult îndemnul și pășesc în interiorul apartamentului. Exact cum mă așteptam este unul foarte elegant și spațios, având aceleași nuanțe de negru și auriu pe pereții din living. Livingul este împărțit în două de o insulă indicând ca este o bucătărie deschisă în aceeași încăpere. Matthew închide ușa în urma mea, apoi trece pe lângă mine îndreptându-se spre bucătărie.

- Cuierul este în stânga ta, poți să îți lași paltonul acolo. Spune acesta când intră în bucătărie.

Eram sigură că o să îmi spună asta, însă ce fac acum?, deoarece dacă mă voi dezbrăca de acesta va vedea ditamai pata pe maletă.

- Mulțumesc de informare, însă sunt mai friguroasă de fel. Îi spun în timp ce mă descalț.

- O să măresc temperatura, așa că vă puteți da jos paltonul liniștită. Spune acesta din bucătărie în timp ce caută ceva într-un dulap.

Nici că se putea mai rău. Acum am două variante ori îmi dau jos paltonul și îi dau o impresie proastă ori îi spun că nu este nevoie să mărească temperatura, însă nu cred că va funcționa. Totuși nu strică să îmi încerc norocul.

- Nu este nevoie oricum nu este atât de gros. Încerc să îl conving.

- Bine, cum doriți. Duceți-vă la etaj, voi veni și eu imediat.

Răsuflu ușurată pentru că am scăpat ușor și mă îndrept spre scările ce duc la etaj. Când urc ultima treaptă rămân șocată să văd un fel de al doilea living imens. Pășesc până la covorul alb mare și pufos din mijlocul încăperii și îmi plimb privirea prin aceasta. Cum urci scările fix în față sunt geamuri de sus până jos ce dau înspre Tower Bridge-ul străbătut de râul Tamisa. Îmi imaginez ce priveliște superbă este seara când podul și orașul sunt luminate. În partea stângă a încăperii se află un șemineu cu un fotoliu verde smarald în partea stângă a acestuia. Instant îmi apare în fața ochilor poza lui Matthew de pe Instagram și nu îmi vine a crede că mă aflu exact în același loc. Clipesc de două ori pentru a-mi alunga imaginea din fața ochilor, apoi continui admiratul. În fața șemineului la o distanță mai mare se află o canapea de aceeași culoare cu fotoliul, iar în fața acesteia se află o măsuță neagră. În partea dreaptă a șemineului se află o bibliotecă enormă cu fel și fel de cărți de la cele mai groase la cele mai subțiri. Sincer nu mă așteptam ca un fiu de bogătaș să citească cărți când are porțile deschise la fel și fel de vacanțe. Sunetul pașilor ce urcau pe scări îmi indică faptul că Matthew urcă la etaj, așa că mă așez pe canapea și îl aștept.