My Boss

Capitolul 22

ATENȚIE!

DACA ESTI ALERGIC LA DRAGALASENIE, NU CITI ACEST CAPITOL!
--------------------
-Se pare ca aseara a cam fost o seara nebuna...
-ALESSIO! glasul meu se face răsunat in, probabil toată casa, exprimând in totalitate rusine.
- Hei, nu e vina mea ca in acest moment " am avut o seara nebuna" scrie pe voi, deci.... Cum a fost?
- Oh haide încetează, nimic nu exprima acea propoziție.
- Ba bine ca da! Sofia, tu ai tricoul pe dos si nu este încheiat bine! imi face cu ochiul in timp ce eu verific minciuna pe care tocmai a zis-o.
Dar, odata si odata minciuna se poate dovedi a fi adevăr, nu? Dar totuși, haide sa privim partea buna: nu am slitul de la pantaloni deschis...
- Iar Hunter, continua Alessio, părul tau este ciufulit in toate părțile si tie nu iti place sa il ai asa. Si cel mai IMPORTANT lucru este ca ați venit acasă DIMINEATA! Asa ca, nu mai mintiti si spune-ți-mi cum a fost!
- Oh Doamne, încetează odata.. spune Hunter in timp ce isi verifica ceasul cu numele meu si al lui.
Nici in ruptul capului nu o sa îi spun lui Alessio ce s-a intamplat aseara. Nope.
Intr-un moment de neatentie, in care toată noaptea de aseara mi se derula in cap, Alessio m-a întrebat:
- Ati folosit măcar prez---
- Nu.
Amandoi se uitau la mine si eu înapoi la ei, si imi ia cateva secunde sa realizez ce tocmai am spus:
- STAI, NU AM VRUT SA ZIC ASTA! NU A--- STII CE, MA DUC SA VAD CE FACE LEXY, CRED CA ÎI ESTE DOR DE MINE!
Ma ridic de la masa si incep sa fug in direcția scărilor, urcând treptele repede si oprindu-ma cand am terminat de urcat ultima treapta. Ori eu trebuie sa mai fac sport, ori casa asta are prea multe scări. Dar nu cred ca imi este atât de cald numai din cauza ca am alergat, ci si din cauza lucrului pe care i l-am spus lui Alessio.
- Proasta, proasta, proasta. imi soptesc mie însumi in timp ce merg catre camera frumoasei.
Ajung in fata usii si intru fara sa bat, stiind ca Lexy nu va avea nici-o problema cu asta.
Cum intru, sunt atacată de aceeași întrebare ce mi s-a adresat acum cateva minute de Alessio:
- Hei Sofia! Deci, cum a fost aseara? ma întreaba Lexy, in timp ce se uita pe o carte cu poze cu animale.
Fac pași in spate pana ies din camera, îi spun piticei un " da, si eu te iubesc" si închid usa dupa mine.
- De ce mi se întâmpla mie asta?
Ma îndrept din nou catre scări ca sa cobor jos, dar dau nas in nas cu Miranda.
- Hei Miranda! spun eu zâmbind scurt.
- Hei Sofia! Ma duc pana la Lexy in camera, trebuie sa o ajut sa isi strângă jucariile. Era toată vesela, si am întrebat-o ce are. Mi-a explicat totul, pana la cel mai mic detaliu! Deci, cum a fost aseara?
- Nu si tu! De ce ma tot întreaba lumea cum a fost aseara?! E... Jenant.
Incep din nou sa fug pe scări in jos, catre living room, de unde se auzea vocea lui Hunter.
Intru si ma arunc pe canapea, luând o perna albă si pufoasa, țipând in ea.
- Lasa-ma sa ghicesc... Te-a întrebat toată lumea cum a fost aseara, nu-i asa? ma întreaba Hunter luandu-ma in brate de la spate, punându-ma la el in poala.
Alessio privea toată scena cu un zambet amuzant pe chipul lui, facandu-ma sa rad.
- Eu o sa va las, oricum am o întâlnire cu....um.. O fata, înalta, blonda si cu ochi albaștrii si cu niste picioare apetisante. Sau era bruneta.. Eh, oricum, are niste picioare care parca sunt sculptate, asa ca ne vedem mai tarziu.
Imi rotesc ochii in timp ce imi face cu ochiul si pleacă pe usa, închizând-o cu putere.
- Acum ca a plecat, putem sa avem si noi timp liber împreuna. spune Hunter si isi lipeste buzele de ale mele, eu lăsându-ma încet pe spate pana dau cu spatele de ceva tare.
Scot un mic tipat cand eu si Hunter suntem Aruncați pe parchet, eu aterizând pe el cu un mic *duf*.
Ochii mei se uita curioși in sus, ca sa găsească cauza a ceea ce s-a intamplat.
Sa fim seriosi acum. Casa asta e dotata cu tot felul de aparaturi "extraterestre" si tot felul de mobila de ultima "generație". Dar nici nu imi trecea prin cap ca o canapea de mărime medie se putea face mai mare ca patul din camera mea: si poate mult mai confortabil.
- E bine, ne-ai făcut mai mult spațiu. spune Hunter si ma ridica in brate, aruncându-ma pe canapea, el punând un picior de-o parte si de alta pe mine.
- Esti gata?
- Poate vine Lexy acum, si iti promit ca te bat! rad pe înfundate si el imi Zâmbește dulce.
- Hmm, eu nu ma gândeam la ceva pervers, dar se pare ca mintea ta zboară din loc in loc. Eu ma gândeam la altceva... incep sa rad incontrolabil in timp ce mainile lui imi gâdilă fiecare portiune a corpului meu, intr-un sfârșit atingandu-mi punctul cel mai sensibil: coapsele.
Simt cum imi arde fata de la atâta ras si il implor pe Hunter sa ma lase in pace.
- Daca nu ma lași in pace te las fara mostenitori, si iti promit ca asta o sa fac! spun printre rasete si el tot nu încetează, începând sa ma gâdile si mai rau.
- Tu ai vrut-o! zic si cu ultimele forte il lovesc cu piciorul unde nu răsare soarele si el cade lânga mine, râzând si înjurând in același timp.
- Imi pare rau, dar eu te-am amenințat!
Hunter face o fața de cățeluș si arata de parca ar începe sa plângă din secunda in secunda. Si sa iti vezi un bărbatul plângând iti rupe inima in doua. Asa ca m-am aruncat peste el, bineinteles cu forța, si am început sa il umplu de săruturi. De la cele mai "naive" săruturi pana la cele mai flamande săruturi pe care cineva le-ar putea avea intr-o viata.
- Oh si Max, am uitat sa iti spun, dar mai încolo ai o întâlnire stabilită cu Ricardo si nu mai pot sa o a---...
Un speriat Alessio se uita la mine si la Hunter pentru cateva secunde, dupa care isi drege gâtul si continua:
- Si cum spuneam, ai o întâlnire cu Ricardo astăzi peste doua ore si nu pot sa o anulez, asa ca ai face bine sa te intalnesti cu el la hotel. Acum puteti sa continuati linistiti in a-mi face nepoței. Sa aveți o zi plăcută! ne face cu mana si Inchide usa dupa el, dupa care începe sa tipe:
- Sa nu între nimeni in Living timp de doua ore, frate-miu imi face nepoței cu Sofia! Si sa se uite cineva la Lexy!
Eu si Hunter începem sa radem incontrolabil, nemaiavând aer si facandu-ne roșii la fete.
Ma asez lânga uriasul meu, imi pun capul pe pieptul lui si imi inconjor piciorul drept pe corpul sau, strangandu-l tot mai aproape de mine.
- Păcat ca trebuie sa pleci..
- Stiu; crede-ma, as vrea sa stau dracului acasă in pat si sa imi țin in brate regina si printesa mea toată ziua uitandu-ne la filme si râzând. Printesa fiind Lexy si regina fiind tu. imi oferă un sărut călduros pe frunte si ofteaza.
- Cat timp tu esti la întâlnirea aia eu as vrea sa o iau pe Lexy si as vrea sa ma duc cu ea pe la frate-miu si pe la soția sa. Nu cred ca ti-am spus ca e insarcinata. Defapt nici nu cred ca ti-am spus ceva despre frate-miu sau soția-sa.
- Nup. Ai uitat sa imi spui; dar stii cum se zice, o sa avem un nepotel!
- Oh te rog, nu mai zice asta! Este dintr-o reclama care mi-a rămas in cap din prima, si nu imi prea place reclama aia!
- Dar e adevărat, o sa avem un nepotel!
- Nepoțica, nepotel sau nepoțica si nepotel! Nu trebuie neaparat sa fie băiat, stii.
- Dar nu am zis ca o sa fie băiat, doar am zis asa, frumoaso. Sunt fericit pentru fratele tau si soția lui. Dar o sa fiu in al nouălea cer cand o sa aud ca noi vom avea un mini tu sau un mini eu alergând pe aici.
- Pfft, nu cred ca o sa se intample acum! Cel puțin sa fim cu câțiva ani mai "mari" si sa avem mai multă experiența pentru un copil.
- Sau pentru 5 copii. Vreau sa fac o echipa de fotbal cu copii mei.
- Nu-Uh, nu ies atatia copii din mine!

-------------------
Gata si cu acest capitol! Scuzati-ma , este cam tarziu!