Capitolul 25

3.1K 126 44
                                    

Pai ce pot sa spun.. Bonjour, ce mai faceti?
Va spun de acum sa imi scuzați greselile de ortografie deoarece mi-a luat 5 ore sa scriu acest capitol cât mai bine si nu l-am verificat deoarece vreau sa il citiți cât mai repede:)
Acest capitol are mult dialog, sper sa nu va supărați. Lectura plăcuta!
________________________
- Sofia, draga mea, te simți bine? Pari agitata. Spune "mama" si imi oferă o ceașca de ceai.
- Sunt bine. Putin obosita, atâta tot. spun eu, evitând contactul vizual.
- Stii ca mie imi poti spune totul, nu? Nu te simți bine de când s-a terminat petrecerea, de acum o săptămana.
- Mama, odata ce o sa aflu si eu ce se întâmpla cu mine, atunci o sa iti spun si ție. Iti promit.
Nu vreau sa afle nimeni ca este posibil sa fiu însărcinată. Toti vor stii atunci când eu voi afla daca este adevarat. Ceea ce se va întâmpla intr-o jumătate de ora si pot sa spun ca sunt mai agitata decât am fost atunci când am dat examenele finale pentru a absolvi liceul. Palmele imi transpira intr-una si simt cum imi aluneca ceașca de ceai printre degete.
Dar de ce sunt atât de agitata? Hunter își dorește un copil si familia mea ma susține in tot ceea ce fac. De ce ma simt ca si cum mi-ar ceda picioarele in orice moment?
Poate ca imi este teama ca Hunter sa nu ma părăsească, deși stiu ca nu ar face asta. Poate ca familia mea se va îndepărta de mine daca afla ca am rămas însărcinată la o vârsta destul de frageda, deși stiu ca nu ar face asta. Si in plus, varsta nu contează pentru mine, deoarece sunt matură. Și am peste 20 de ani.
Inca mi-e teama. Dar de ce? Ah, mi-am dat seama. Eu nu voi fi o mama buna. Sunt sigura de acest lucru. Nu stiu sa țin un Bebeluș in brațe, nu stiu sa-l hrănesc, sa il schimb, sa ma joc cu el. Pur si simplu nu stiu.
Sunt "eliberată" din gândurile mele atunci când Lolla imi pune mana pe umăr si imi spune sa imi beau ceaiul mai repede.
- Plecați undeva? întreaba "mama".
- Ne ducem pana la cumpăraturi sa vedem ce ne mai trebuie pentru bebeluș. spune Lolla si își pune mana pe burtica deja foarte mărită.
- Bine, distracție plăcuta. Si Sofia, noi doua nu am terminat aceasta discuție.
Eu aprob si imi beau ceaiul, dupa care imi iau geanta si ies din casa împreuna cu Lolla.
________________________
-Iubito, unde esti?
- Sunt la cumpăraturi cu Lolla.. Din nou. A uitat sa cumpere ceva pentru bebelus.
- Sa va distrati. Vei veni dupa aceea pana la hotel, te rog frumos? Vreau sa faci cunoștința cu cineva. Si in plus, eu nu te-am mai vazut de mult timp si imi lipsesti.
-O sa ajung la hotel in maxim o ora. Si nu m-ai văzut de aseară! Nu a trecut mult timp. Trebuie sa plec, ma cheamă Lolla sa imi arate niste jucării. Te iubesc, pa!
- Bine, si eu te iubesc, iubito.
Închid repede telefonul si intru in cabinetul doctorului, alături de Lolla. Ea este foarte calma si fericita iar eu sunt foarte agitata. Cum reușește aceasta femeie sa fie atât de calma in acest moment? Trebuie sa fie din cauza sarcinii.
- Buna ziua, domnișoara Sofia. Ma numesc Denise si te rog sa nu mi te adresezi cu formalități. Nu sunt atât de bătrâna. Am înțeles de la Lolla pentru ce ai venit asa ca te rog sa te intinzi pe acest scaun.
- Am înțeles. eu ma întind pe scaun iar Lolla sta lângă mine, cu un zâmbet larg pe buze.
- Te rog sa iti ridici tricoul ca sa pot pune o crema pe abdomen. Va fi putin rece. spune Denise dupa care întinde o crema pe abdomenul meu.
Denise a pus un aparat pe abdomenul meu iar eu ma uitam atent pe un mic ecran. Dupa ceva timp, Denise imi arata cu degetul spre o anumită parte a ecranului iar eu ma uit atent acolo.
-  Felicitări, esti insarcinata. Aici este copilul tau. Nu este dezvoltat inca. Primele luni sunt cele mai periculoase si poti pierde sarcina daca nu ai grija de corpul tau. Pot spune ca sarcina are peste o luna deci trebuie sa fi foarte atenta ca sa nu iti rănești corpul. Daca vei simți disconfort sau chiar dureri in zona abdominala trebuie sa vezi imediat un doctor.
Sunt fericita, socata si speriata. Daca nu voi fii o mama buna pentru copilul meu? Nu. Eu voi fii o mama buna, Hunter va fii un tata excelent si iubitor si vom avea o familie fericita. Nu voi lasa gândurile rele sa ma conducă.
Zâmbesc si ascult tot ceea ce spune Denise cu mare atenție.
________________________
- In sfârșit ai ajuns, iubito. Mai aveam putin si veneam dupa tine. spune Hunter si ma săruta. Vino, vreau sa faci cunoștința cu cineva.
Hunter ma îndruma in biroul sau si iau "pozitia de lupta" nereușita când vad cine este acolo. Bărbatul de la restaurant care nu a reusit sa o răpească pe Lexy. Roderick, parca.
- Daca nu pleci in 10 secunde te voi lasa si pe tine fără mostenitori!
- Eu deja am mostenitori, draga mea. spune Roderick si eu il studiez cu atenție.
Are parul blond si ochii de un verde foarte frumos. Simt ca l-am mai vazut undeva inainte de a-l intâlni la restaurant. Dintr-o data, mi se taie respirația si imi dau seama unde l-am vazut. Poza pe care o avea mama. Seamănă extrem de mult cu cel din poza.
Doar nu.. Este imposibil. Dar daca.. Nu nu nu nu. Dar.. Sa fie tata?
- Nu are cum. spun eu si Roderick se uita drăgăstos la mine.
- Ba da, draga mea. Tot ceea ce gândești este adevarat.
- Tu... Esti tatăl meu? spun eu.
- In sfârșit, ai aflat. Da, eu sunt tatăl tau. Hunter, ne poti lasa putin singuri?
Hunter se uita la mine iar eu aprob, dupa care imi da un scurt sărut si iese afara din birou.
- Uite, stiu ca poate esti suparata. Ai tot dreptul sa fi suparata pe mine ca te-am lăsat singura in toti acești ani.
Eu il întrerup si il iau in brațe si încep sa plâng. Doua vesti frumoase in aceeași zi..
- Sunt extrem de suparata pe tine si astept o explicație din partea ta. Dar sunt si bucuroasa ca te-am găsit intr-un sfârșit. ne așezăm amândoi pe canapea iar el imi zâmbește.
- Imi pare rau ca a trebuit sa te părăsesc si pe tine, si pe fratele tau. Nu am intenționat niciodată sa va rănesc.
- Atunci de ce ai facut-o?
- Am fost nevoit sa ma îndepărtez de voi. Eu nu am si nu am avut niciodată o viața liniștita. De ce? Sunt mana dreapta a fratelui meu care este capul mafiei. Am avut mereu dușmani care doreau sa va ia de lângă mine asa ca am plecat ca sa va apar. Însă, mereu am știut ce se întâmpla cu voi.
- Cum adică ai știut ce se întâmpla cu noi?
- Femeia care v-a crescut este sora mea. Imi trimitea mereu poze cu voi doi si imi spunea cum va simțiți.
- Despre mama... Mama noastră biologica stii ceva? De ce ne-a părăsit si ea? Unde este?
- Mama voastră a fugit cu un alt bărbat. Iar acel bărbat era cel mai bun prieten al meu. spune si ma priveste in ochi. Am fost distrus fiindcă o iubeam foarte mult. Nu stiu unde este.
Mama? Femeia care m-a crescut pana la vârsta de 13 ani ar face acest lucru? Este josnica.
- De ce ar fi fugit? Poate a avut un motiv..
- A avut un motiv foarte întemeiat. A ramas însărcinată cu iubitul ei. Asa ca a fugit împreuna cu el dupa ce a semnat actele de divorț. Uite draga mea, eu nu mai am nimic cu ea asa ca as vrea sa dam totul uitării. Ma poti ierta?
- Te voi ierta daca imi vei spune de ce ai vrut sa răpești un copil inocent. Pe Lexy. Si de ce te urăște Hunter.
- Eu si tatăl biologic al fetiței am fost dușmani de mult timp. As fi luat-o pe Lexy dar nu m-ar fi lăsat inima sa ii fac ceva. De ce as fi luat-o? Sa il ameninț pe tatal ei. Dar lui nu-i pasa de ea. Cât despre Hunter.. El a facut parte din mafia fratelui meu când era adolescent. Trebuia sa fie antrenat pentru a putea lupta asa ca eu m-am oferit sa il ajut. Il oboseam foarte mult psihic si fizic in fiecare zi, pana când el s-a enervat si mi-a rănit grav cei mai buni luptători. Asta a rezultat in pierderea noastră împotriva altei mafii. Hunter a ieșit din mafie dar m-a urat mereu. In schimb, eu am fost enervat pe el o vreme, dupa care mi-a trecut. Acum, ma poti ierta?
Stau câteva momente pe gânduri si dupa aceea zâmbesc.
- Te iert. spun eu si ne luam in brațe. Stiu ca ar trebui sa fiu suparata pe tine in acest moment, dar eu te iert. Si cred ca Eric va fi fericit sa te vadă.
- Iti multumesc foarte mult, draga mea. spune si se ridica de pe canapea. Ce spui? Mergem acum la Eric?
-Desigur! spun eu si ieșim amândoi din birou, dând nas in nas cu Hunter.
- Si.. Este totul bine între voi? întreaba Hunter si ma ia de mana.
- Deocamdată, da.
________________________
Eric a avut o surpriza mare când l-a vazut pe tata. L-a lovit cu pumnul in fata... Dar totul este bine între ei acum. S-au luat in brațe iar tata a facut cunoștința cu Lolla, dupa care a luat-o in brațe pe "mama". Am vorbit toti pentru o perioada îndelungata de timp despre tot ce se putea vorbi dupa care tata a trebuit sa plece.
Inca sunt suparata pe tata, dar am lăsat trecutul in spate, la locul lui. A avut un motiv intemeiat pentru dispariția sa si poate ca acum eu si Eric am fi fost la 3 metrii sub pământ daca nu ar fi facut ce a facut. Intr-un fel, sunt recunoscătoare. Si nu sunt deloc uimita ca tata face parte din mafie, ceea ce este de speriat pentru alții.
- Esti bine? Nu ai scos nici-un cuvânt de când am ajuns acasa. spune Hunter iar eu il iau in brațe.
- Nu sunt bine. zic eu si rup imbratisarea, dupa care ma așez pe pat. Eu de ce nu i-am cunoscut pe parintii tai? De ce nu au venit la petrecere?
- Iubito, de-aia nu esti tu bine? La petrecere nu au putut sa ajungă deoarece au fost plecați in Singapore pentru niste afaceri. Uite, te voi duce la tine acasa, iti vei împacheta tot ce iti trebuie si vom merge la ei chiar astăzi. Va dura cam 4 ore sa ajungem la ei cu mașina, asa ca haide sa ne grăbim pana nu se va insera.
- Acum? Eu doar te-am întrebat!
- As face orice ca sa fii tu fericita. spune Hunter si ma săruta, dupa care ma ridica de pe pat si ma ia pe sus.
- Lexy nu va veni cu noi? întreb eu si ii zâmbesc.
- Bineînțeles ca va veni. Numai ca nu acum, ci maine cu Alessio fiindcă va dormi la el in seara asta.
- Nu ii vom deranja pe părinții tai? Si lasa-ma jos, pot sa merg si singura. spun eu iar el refuza si ma aseaza cu grija in mașina sa.
Când am ajuns aici?
- Au vrut sa te cunoască de când le-am spus despre tine asa ca ma îndoiesc ca vor fi deranjați de venirea noastră.
- Of.. Dar nu ți-ai facut bagajele!
- Am tot ce imi trebuie acolo asa ca haide sa iti faci tu bagajele.
_______________________
- Mi-e somn. Si foame. Si sete. spun eu si ma întind.
- Mai avem doar 30 de minute iubito. Mai rezista putin.
- Off... Bine..
Am decis sa nu ii spun lui Hunter nimic despre copilul nostru pana ce va fi momentul potrivit. Poate ca ii voi spune la casa parinților săi. Nici eu nu stiu. Dar ceea ce stiu este ca trebuie sa ii spun cât mai repede fiindcă nu pot tine un secret pentru mult timp. Un zâmbet își face loc pe fata mea fără sa vreau.
- De ce zâmbești? ma întreaba Hunter si pune mana sa peste a mea.
- Asa.. Pur si simplu. Sunt fericita.
- Si eu sunt fericit. Sunt fericit ca te am pe tine.
- Si eu la fel. Dar am o întrebare.
- Care ar fii aceea?
- De ce nu ai sărit la gâtul lui lui Roderick? Credeam ca aveai de gând sa il omori înainte sa o fac eu. Ceea ce nu am facut deoarece, surprinzator, este tatal meu. Mi-a spus despre ce ți-a facut.
- Am sărit la gâtul lui inainte sa vii tu. Însă mi-a spus ca este tatal tau si chiar daca nu l-am crezut la început, am putut sa vad asemănarea dintre voi. Inca mai am un strop de ura pentru tot ceea ce mi-a facut si fiindcă te-a părăsit, dar sunt toate bune. Sper sa rămână totul bine între noi doi. Uite, am ajuns.
- Trece repede timpul, nu-i asa?
- Asa este. Haide.
Hunter mi-a luat micul geamantan din mașina dupa care m-a luat de mana si am început amândoi sa mergem inspre casa.
Este o casa foarte frumoasa si pare foarte primitoare. Hunter suna la usa iar eu il strâng de mana.
Usa se deschide iar in fata noastră apare o femeie cu cei mai frumoși ochi albaștrii văzuți vreodată. Exact ca si Hunter.
- Max? Dragul meu, ne-a fost atât de dor de tine! spune femeia si il ia in brațe, dupa care privirea ei cade pe mine. Oh Doamne, tu esti Sofia nu? De când imi doresc sa te cunosc! femeia ma ia si pe mine in brațe, eu făcând același lucru.
- Buna ziua doamna, sper ca nu va deranjam.
- Bineînțeles ca nu! Si te rog, spune-mi Victoria, nu sunt chiar atât de bătrâna! Va rog, intrați! Eu ma voi duce sa gătesc cina iar tu Hunter te rog sa o conduci pe Sofia in vechea ta camera ca sa se odihneasca.
- Vezi, nu ai de ce sa iti faci griji, deja te place mama. imi șoptește Hunter. Haide cu mine. Tata când va veni?
- In aproximativ o ora.
- Dar eu vreau sa va ajut! spun eu iar Victoria dezaproba.
-Nu, nu te voi lasa sa ma ajuți. Sunteți amândoi de mult timp pe drum asa ca duceți-va sa va odihniți. Va voi chema eu la masa asa ca "Au revoir"! spune Victoria si dispare, presupun, in bucatarie.
- Haide cu mine.
Urcam amândoi scările si intram intr-o camera de un alb imaculat. Patul enorm din mijlocul camerei ma atrage înspre el si tot ceea ce pot sa fac este sa ma arunc in el. La câteva secunde, sunt luată in brațe de Hunter iar mana lui "aterizează" pe abdomenul meu, facandu-ma sa zâmbesc.
Da, acolo este copilul nostru, Hunter.

My BossWhere stories live. Discover now