Bloody Moon

5.

"Lasa-ma sa respir putin!" i-am strigat.

"Ai prea multe de invatat intr-un timp scurt."

"Am o viata intreaga la dispozitie!"

Eram cu Amitis pe campul de lupta, el incercand sa ma enerveze in asa hal incat sa-mi activez puterile. Problema e ca asta inseamna sa lupt pana raman fara suflet in mine. Batranul se misca mai bine decat credeam. Si eu care credeam ca am o conditie fizica de invidiat...

"Macar lasa-ma sa iau o pauza... pana maine."

I-am zambit inocent si rugator. A oftat.

"Bine.... fie. Dar maine continuam."

"Daca zici tu..."

Am fugit. Am mers rapid la mine in camera. Mi-am dat hainele murdare jos si am intrat in dus. Cateva minute mai tarziu, m-am imbracat cu o pereche de blugi negri, un hanorac negru si bascheti de aceeasi culoare. Mi-am impletit parul intr-o parte si apoi m-am asezat e pat. Am vrut sa-mi iau telefonul de pe noptiera, dar langa el era o cutie neagra, pe care sunt destul de sigura ca n-am lasat-o eu. Am luat cutia si m-am uitat inauntru. Era un colier. Un colier cu ceas, care arata perfect. Dar de la cine e? Probabil Aiden. Probabil a aflat de la Ethan ce-mi place si mi l-a luat. Am hotarat sa cobor ca sa-i multumesc. L-am gasit in bucatarie mancand clatite.

"Clatite!" am tipat.

El a tresarit si inainte sa realizeze ce se intampla, i-am luat clatita din mana si am bagat-o pe toata in gura. Nu prea puteam sa o mestec, dar e ok. Mm, ciocolata.

"Ok... De cand esti tu asa de copilaroasa?"

M-am incruntat neputand sa vorbesc inca din cauza ca mestecam. Am inghitit si apoi am vorbit.

"Nu sunt. Doar ca imi plac clatitele."

"Si de ce n-ai luat de pe masa?"

M-am uitat si am vazut alte zece clatite pe o fardurie.

"A, dar o sa le mananc si pe alea."

Am spus si am luat farfuria de pe masa.

"Dar-"

"Shhht! Apropo, mersi pentru colier."

Tocmai ieseam din bucatarie cand l-am auzit.

"Ce colier?"

Am mera cu spatele pana langa el.

"Nu e de la tine?"

Am intrebat ridicand colierul. A clatinat din cap.

"Poate e de la Kira."

"O sa o intreb."

Am fugit la mine in camera, am lasat farfuria acolo si apoi am mers la Kira. Am batut la usa.

"Intra!"

Am intrat si am gasit-o in fata masutei de machiaj.

"Hei."

"Hei Evil! Ce faci?"

"Aaam, bine. Auzi, stii ceva de colierul asta?"

L-am ridicat. S-a intors si s-a uitat nedumerita la mine, la colier si iar la mine.

"Nu. Nu stiu ce-i cu el. De ce?"

"L-am gasit in camera acum cateva minute."

"L-ai intrebat pe Aiden? Poate e de le el."

"Da, am vorbit cu el."

"Atunci, nu stiu."

"Ok. Mersi oricum."

Am iesit si m-am intors in camera mea. Usa era larg deschisa si l-am vazut pe Aiden stand pe pat, mancand din clatitele mele.

"Nesimtitule!" am exclamat.

S-a intors spre mine, inghitind tot ce avea in gura.

"Nu stiu despre ce vorbesti."

"A, serios? Poate jumatatea goala de farfurie o sa-ti dea niste raspunsuri."

A zambit inocent.

"Venisem sa-ti spun ca acum sunt antrenamente. In 5 minute sa fii jos."

A fugit. Huh. Ii e frica de mine. Cine ar fi crezut? Marele si puternicul Alpha fiindu.i frica de un Rogue. N-am de gand sa ma la antrenamentele lor. I-am dat mesaj lui Ethan sa vina la mine in camera. Cateva secunde mai tarziu am auzit usa de la camera lui si apoi a deschis-o pe a mea.

"Ce e?" a intrebat inchizand usa in urma lui.

"Zi libera. Hai sus. Ne uitam la un film."

"Sunt destul de sigur ca acum ar trebui sa fim la antrenamente..."

M-am uitat la el indiferenta.

"Arat de parca imi pasa?"

A oftat si s-a asezat pe pat langa mine. Am hotarat sa ne uitam la "Gardienii Galaxiei". Am mai vazut filmul, dar e prea genial. Am pus farfuria cu clatite intre noi si ne-am uitat la film fara sa ne pese de nimic altceva. Telefonul mi-a sunat de 2 ori, pe ecran aparand Aiden. Pana la urma l-am dat pe silentios. Cateva minute mai tarziu, a dat buzna in camera cu... o bata de baseball? Ma intreb daca ar trebui sa aducem un psiholog. Eu si Ethan ne uitam la el cu gura plina de clatite.

"Ce faceti?!" a strigat la noi.

"Ne uitam la un film. Tu ce faci?" l-am intrebat de parca ar fi fost o situatie normala.

"O, nimic. Doar am crezut ca ai patit ceva cum nu ai coborat si nu mi-ai raspuns la telefon. Complet normal." mi-a raspuns sarcastic.

"Da, pai n-aveam chef sa vin la antrenamente... sau sa-ti raspund. Si apropo, ar trebui sa lasi sarcasmul expertilor."

"O sa tac si o sa plec. Tac si plec."

A iesit din camera inchizand usa in urma lui. Eu si Ethan am inceput sa radem. Usa s-a deschis brusc.

"Nu e amuzant!" a strigat Aiden apoi a inchis usa iar.

Logic ca noi am inceput sa radem si mai tare. Am auzit un marait de pe partea cealalta a usii, dar l-am ignorat continuand sa ne uitam la film. In urmatoarele 2 ore, eu si Ethan am facut ture la bucatarie ba lund sucuri, ba apa, ba popcorn, ba ciocolata. La sfarsit, patul era plin de ambalaje. Si noi, ca niste destepti ce suntem, am luat o galeata si am plimbat-o pe pat incercand sa strangem ambalajele. Surprinzator, chiar am reusit sa luam cateva. Am sfarsit prin a rade isteric. Ne-a auzit Kira si a venit in camera. A tipat usor atunci cand a vazut mizeria din camera. Noi ne-am uitat la ea inocent.

"Ce e cu mizeria asta?! Si de ce sunteti pe jos?"

"Aaamm... chiar nu stiu ce motiv normal as putea gasi." am raspuns.

"Ce oameni!" Si-a dat ochii peste cap.

"Te rog, nu suntem oameni." a spus Ethan.

"Ma rog!"

A inceput sa stranga mizeria si sa puna totul in galeata.

"Gata. Acum e mai bine. Parca ati avea 5 ani. Duce-ti asta afara." ne-a spus dupa un minut intinzandu-ne galeata.

Apoi a iesit din camera.

"Trebuie sa o chemam pe Kira de acum." am zis.

"Am auzit asta!" S-a auzit de pe partea celalta.

Eu si Ethan am zambit. Bineinteles ca nu se putea termina ziua fara sa-l mai enervez o data pe Aiden. E talentul si pasiunea mea. Asa ca am luat o galeata, am umplut-o cu apa rece si cand a intrat pe usa casei, i-am arunact o in fata. A fost luat prin surprindere si doar a ramas pe loc. Am inceput sa rad.

"Acum nu mai trebuie sa-ti faci dus!" i-am strigat.

Cand a deschis ochii, am observat ca e nervos... dar si putin amuzat. Oricum ar fi, eu am fugit. Asa se termina o zi.

A/N: La media e colierul.