Capitolul 2 Sărutul

3.5K 106 11
                                    

P.O.V. Eric
Orele s-au terminat, mai tot timpul am fost atent la sora mea care petrece cam mult timpul cu baiatul nou. Nu spun ca as prefera sa fie cu Ethan...dar nici Marc asta nu imi inspira încredere.
-Vi pe la mine? Ma intraba Tania, iubita mea.
-Ma primesti? O intreb eu jucăus.
-Pe tine? Oricand.
-Haide! O iau de mana ai mergem spre parcare, i-am deschis portiera iar ea a pasit ca o diva, am inchis si am intrat si eu.
-Centura iubito.
-Sora ta sta cam mult cu tipul nou.
-Ai observat si tu?
-Nu ai cum sa nu ii observi.
-O sa vorbesc cu el.
-Nu fi prea dur!
-O sa incerc.
Am ajuns la ea si am salutat-o pe mama ei si am mers la ea in camera. Ne-am sarutat usor si ne-am asezat pe pat vorbind.
-As sta toata viata asa, mi-a marturisit ea.
-Si eu iubito, scuza-ma ii spun si ma raspund la telefon cand vad ca e mama.
-Da mama?
-Unde esti?
-Cu Tania.
-Ohh bine aveti grija, nu vreau nepotei.
-Sarut-mana. O saluta Tania.
-Nu-mi mai zi sarut-mana ca ma simt batrana.
Am ras si am inchis.
-Cand mai mergem la mama ta?
-Vrei sa mergem la mine?
-Ohh nu, alta data.
-Haide, mama o sa se bucure.
-Sa venim asa neanuntati?
-Da, nu ii plac chestiile formale, haide!
-Stai aici cand ma schimb?
-Daca ma lasi.
-Te întorci cu spatele!
-Bine.
M-am intors cu spatele cateva secunde apoi m-am uitat din-nou la ea, era fermecatoare. Nu am facut nimic cu ea si totusi o iubesc. Are 17 ani si e inca domnisoara iar asta ma bucura extrem, suntem impreuna de un an si nu i-am adus niciodata vorba de asta.
M-am dus in spatele ei si i-am înconjurat talia.
-Ai spus ca nu te întorci.
-Nu m-ai crezut.
-Ai dreptate.
-Eu ies, te las sa te schimbi.
Nu am mai stat pentru ca daca mai stateam putin saream pe ea.
M-am dus la bucatarie unde se afla tatal ei.
-Buna ziua!
-Buna Eric, de ce nu stai cu Tania, iar v-ati certat?
-Nu, doar ca se schimba.
-Spune-mi sincer, te-ai culcat cu ea?
-Nu domnule.
-Serios? Sunteti impreuna de un an.
-Stiu, si tocmai de aceea, o astept sa fie pregatita, nu as vrea ca relatia noastra sa se bazeze pe asta, o iubesc.
Am auzit o voce cum suspina si m-am intors vazandu-mi iubita ca plange.
Am sarit dupa scaun imbratisand-o.
-Nuu, iubito te rog, nu plange, imi pare rau, am zis ceva gresit? Iarta-ma te rog, nu mai plânge .
M-a privit amuzata si m-a sarutat.
-Nu m-am suparat, m-am emotionat, a fost asa frumos, nu ma asteptam.
-Ohh iubito.
I-am luat fata in maini si am sarutat-o.
-Sa nu ma mai sperii!
A inceput si mama ei sa planga, iar tatal sau m-a privit speriat.
-Uite ce ai facut, acum cum o mai calmez?
Am inceput sa radem iar cele doua s-au imbratisat.
Am iesit si i-am vazut ochii stralucind.
-Vrei sa te culci cu mine? Ma intreaba ea.

P.O.V. Samira
Marc mi-a propus sa iesim si am acceptat, asa ca acum sunt in camera mea gândindu-ma cu ce sa ma imbrac. Nu sunt genul de fata care pune accent pe haine, dar vreau sa fac o impresie buna, am ales o fusta visinie, un dres negru, un pulover alb si o geanta mică neagra.
-Mama eu plec.
-Unde?
-La o pizzerie.
-Cu cine?
-Cu un prieten.
-Cand vi?
-Nu stiu.
-Bine ai grija.
M-a pupat pe frunte si am plecat spre pizzeria "Paul".
L-am vazut la o masa si m-am dus spre el.
-Arati...minunat. Si imi inmaneaza un buchet de diferite flori.
-Multumesc, dar nu trebuia.
L-am saturat pe obraz si m-am asezat.
Ne-am uitat pe meniu si un chelner a venit luandu-ne comanda.
-Spune-mi despre tine. Ma indeamna el.
-Pai am 16 ani, traiesc aici de cand ma stiu. Parintii mei sunt Lucas si Kristinne Richard, am un frate de 18 ani pe nume Eric, ador sa citesc si as prefera sa traiesc intr-o pădure. Acum tu.
-Pai am tot 16 ani, m-am mutat din Geneva, parintii mei sunt contabili, ador sa cant la pian şi mereu mi-am dorit sa locuiesc aici.
-Canti la pian? E minunat.
-Da, dar stii ce e si mai minunat?
-Ce?
-Sa te inving la macao.
Pizzeria aceasta avea diferite jocuri , puzzeluri, jocuri de carti, sah, nu te supara frate si multe altele.
Am luat un pachet de carti, le-am amestecat si le-am impartit.
Pizza a venit si sunt sigura ca atunci cand nu eram atenta a trisat.
-Ai trisat iar! Tip eu cand sunt infranta a3a oara la rand.
-Poate!
Renuntăm la a ne juca, plateste nota si ne plimbam.
-Multumesc.
-Pentru? Il intreb eu.
-Pentru o zi minunata.
Am zambit si m-a condus pana acasa.
-Aici stau eu.
M-a pupat pe obraz iar eu i-am facut cu mana.
Am intrat in casa iar toti se uitau la mine si prin toti mă refer la mama, tata, Eric, Tania si Ethan.
-Ce va uitati toti asa?
-Esti cu ala? Aproape tipa Ethan la mine.
-Ce iti pasa?
-Ce intrebare e asta? Cum poti sa crezi ca nu imi pasa?
-Pentru ca nu o faci. Nici nu inteleg de ce tot te bagi in seama cu mine?
-Ai dreptate nu stiu de ce stau după o ratata anti-socială.
Am inceput sa lacrimez si am fugit in camera mea.
-Nuu, Samira, iarta-ma nu am vrut sa zic asta.
-Pleaca.
-Las-o sa se calmeze idiotule, daca te mau atingi de ea te omor, chiar daca esti prietenul meu.
Am auzit un ciocanit apoi vocea Taniei.
-Samira, sunt eu, daca ai nevoie de cineva o sa fiu in sufragerie.
-Mersi.
Am continuat sa plâng gandindu-ma ca poate are dreptate.
Seara s-a lasat asa ca am intrat in baie facandu-mi un dus.
Am luat caietul de matematică incercand sa rezolv o problema de geometrie, dar nu am reusit sa ma concentrez.
Telefonul mi-a luminat si am vazut un mesaj.
-Ethan-
"Samira, iubirea mea, iarta-ma stiu ca am gresit ca am spus cuvintele alea si imi pare foarte rau, nu pot sa iti spun cuvintele astea in fața pentru ca nu te-as putea privii in ochi, stiind ca te-am facut sa plangi. Am fost prea furios cand am vazut ca te-a sarutat. Sper doar sa ma ierti. Te plac asa cum esti, diferită, sinceră, sensibila, ador ca nu te-am vazut vreo data intr-un club sau la o petrecere. Acum te rog iesi pe balcon."
Am iesit si l-am văzut beat, plans si lovit.
Am dat drumul scării dar la cat de beat era nu putea urca asa ca am coborat eu.
-Ce ai facut idiotule?
-Te *hâc* iu *hâc* besc.
S-a intins pe iarba iar eu mi-am pus capul pe pieptul lui.
-Cu cine te-ai batut?
-Nu *hâc* stiu.
-Sa nu mai faci asta niciodata.
-Imi pare rau.
-Nu mai vorbii, hai sus.
-Nu pot.
-Off, poti sa mai mergi putin?
-Ihm.
S-a ridicat cu greu, dar a cazut peste mine. M-a saturat apasat pe buze iar eu am împietrit.
-Ai buzele reci. Imi spune incercand sa se ridice dupa mine.
Am reusit sa mergem in camera mea fara sa facem zgomot.
Se arunca in pat apoi moraie ceva iar eu incui usa.
-Eu dorm aici şi arat spre un fotoliu, tu doar nu fa zgomot.
-Dormi cu mine in pat.
-Ethan.
-Tip daca nu stai langa mine.
Era gata sa tipe cand am sărit in pat punandu-i mana la gura.
Ma imbratiseaza si trage patura peste noi.

Dimineata
M-am uitat in jur si am vazut ca Ethan nu mai e in camera.
Am coborât la bucătărie sa mananc si l-am vazut pe Ethan vorbind cu Eric.
M-am prefacut ca nu ii vad si am scos budinca din dulap.
-Nu vorbesti cu noi iubito?
-Iubi... ce?
-Credeam ca sarutul de aseara.
-Sarutul de aseara a fost din vina ta si pentru mine nu a insemnat nimic.*minciuna*
-Serios? Nu simti nimic pentru mine?
-Nu, normal ca nu.*minciuna uriasa*
-Atunci nu te voi mai baga in seama.
-Bine.
-Bine.
Eric ne privea speriat nestiind ce sa zica.
-Gandeste-te bine!
-N-am la ce sa ma gandesc.
S-a apropiat de mine sarutandu-ma, am stat nemișcată.
-Uita-te la mine!
-Eu nu pot avea un iubit.
A dat cu pumnul in masa si a plecat.

In poza Eric
Pervers nerăbdător ce esti Ethan. De care va place mai mult? Ethan sau Marc?
*editat*

Curva taWhere stories live. Discover now