Fantoma mea iubită

7.Vreau doar să fim prieteni

Dupa ce am plecat ieri din casa aceea, am ajuns acasa si efectiv i-am speriat pe parinti.

-Esti cam palida draga...Parca ai vazut o fantoma..

Nu mai spune !

Nici macar nu am mancat in seara aceea.Am fugit in camera mea fara sa zic un cuvant.M-am culcat imbracata, chiar.Daca ma urmarise o data, putea sa o mai faca inca o data.Imi era rusine sa ma dezbrac.Chiar daca era fantoma, totusi era baiat..

Si iata-ma.

Inchisa in camera mea de bunavoie si nesilita de nimeni,in pat cu genunchii la gura uitandu-ma speriata in fiecare coltisor al camerei..

Nu credeam ca o sa ajung vreodata asa.

Ieri inainte sa plec imi spusese, ma rugase sa vin in dupa-amiaza asta din nou la el.Asta doar daca vreau.

Si totusi..acum ca descoperisem ca era inofensiv..cred ca puteam sa fiu in prezenta lui fara sa tremur.Si mai avea si maniere..

Singurul lucru de care ma temeam cel mai mult, era ca putea sa faca cumva sa ma sperie atat de tare incat sa raman traumatizata pe viata..Dar Cedric nu parea genul care sa faca asa ceva.

Sper.

Mi-a luat ceva timp sa ma conving de lucrurile astea si cand am facut-o, m-am ridicat din pat si mi-am deschis valiza pentru a-mi alege niste haine.Pana la urma..trebuia sa fac impresie buna.

Dupa ce m-am imbracat, mi-am aranjat parul si am incercat sa ma imbarbatez.

-Poti sa o faci, Marie. mi-am zis eu.

Apoi am iesit din camera.

-Unde te duci ? mama ma intreaba.

-Afara.Sa ma plimb.

-Singura ?

-Nu.O sa ma vad cu Jeanne. am mintit eu.

-Bine.Distractie placuta.Sa nu vii mai tarziu de 8.Ies lupii la vanatoare.

-Da,mama. am ras eu.

Am iesit din casa si m-am indreptat catre casa care statea sa se darame.Daca tot i-am zis mamei minciuna cum ca ma vad cu Jeanne, cred ca o sa ma vad si cu ea.Cedric nu cred ca se va supara...

Ajunsesem la casa cu pricina si am batut la usa.

Cat de batuta in cap pot sa fiu !

Sigur o sa vina el sa deschida usa...Am deschis usa, am intrat pe hol si am inchis-o dupa mine.

-Cedric ?

Am intrat in sufragerie unde stiam ca obsinuia sa stea.Spre mirarea mea, acolo se afla un scaun.Gol.Era tapitat cu modele cu flori.

Am iesit in hol si m-am uitat si in celelalte doua camere.Nu era nici urma de Cedric.

Apoi am simtit un vant puternic si rece care a trecut in spatele meu.

Asta e Cedric.

Vrea sa ma sperie.

-Cedric ! Nu te mai ascunde ! Stiu ca tu esti..

Imediat aparu din perete.

-Ahh..mi-ai stricat surpriza.

-Ce surpriza ?

-Vroiam sa te iau pe sus. Rase el.

Mi se facuse pielea de gaina.Numai gandul ca as fii putut sa stau suspendata in aer mult si bine uitandu-ma dupa ceva care m-ar fii putut tine era groaznic..

-Pentru ce e scaunul ?

-Pentru tine.

Inca nu aveam incredere deplina in el.Sa nu uitam totusi ca, este o fantoma.

-M-am gandit ca daca vii sa stai cu mine, aici..sa nu stai pe jos sau in picioare.

Parea timid.Nu am vrut sa par nepoliticoasa asa ca am mers si m-am asezat.

-Tu unde stai ?

-M-am plictisit sa stau jos..

Era de asteptat raspunsul lui..

-Deci de ce m-ai chemat aici ?

-Vreau sa ne petrecem timpul impreuna.Nu am mai vorbit de foarte multa vreme cu un om..viu.Vreau sa te cunosc..Vreau doar sa fim prieteni.

Era sincer.Se vedea in ochii lui.

Am dat din cap si am zambit la randul meu.

Se apropie de mine.Ca de obicei, tremuram.Inca imi era frica de el.Se lasa in jos si isi puse mana rece pe genunchiul meu.

-Si...cati ani ai ?

-59.

Am cascat ochii.

-19. Rase el.Astia sunt anii de om.Dar de fantoma...40.

-De ce ai murit ?

Cuvintele mi-au iesit pe gura fara sa vreau..Abea apoi mi-am dat seama ca se putea supara datorita intrebarii mele stupide..

Imi afisa zambetul lui strengar.

-Am fost otravit.

Mi-am scapat un suspin ca mai apoi sa imi acopar gura cu mana.

El imi zambi in continuare in timp ce imi mangaia genunchiul.

-Nu e mare scofala..

-Dar de ce ai fost otravit ?

-Pai...era o fata Lana.

Trebuia sa imi dau seama.

-Si..cum sa-ti zic.Era cam indragostita de mine.

Bineinteles..

-Si tu erai indragostit de ea ?

-Nu..eu inca imi cautam marea dragoste.Si vezi tu..era fostul ei iubit..Daniel.Si el considera ca pentru a ajunge din nou la Lana, trebuia sa scape de mine.Asa ca..m-a otravit.

-Imi pare foarte rau..

Se ridica in picioare.Nu parea prea afectat.

-Fetele...te placeau ?

Chicoti incet.

-Nu vreau sa par ingamfat dar...Da.Imi aduc aminte, o fata a unui boier din oras a platit scump o servitoare din casa mea ca sa o lase sa intre sa ma vada.

Incepusem sa rad.Nici nu era de mirare.Cred ca lesinau dupa el.Daca era asa de atragator ca fantoma, imi doream sa il vad ca om..El radea odata cu mine.

-Si tu cati ani ai ? ma intreaba el.

-18.

Dadu din cap si continua sa zambeasca.

M-am ridicat din scaun si m-am apropiat de el.Ma privea adanc in ochi.Am facut acelasi lucru.Se intoarse catre mine si isi intinse mana dupa mana mea.L-am lasat sa ma ia de mana si din nou mana imi era rece din cauza lui.Trebuia sa opresc asta.Gesturile lui erau mult prea intime.

Pana la urma era o fantoma.

Mi-am tras mana din a lui si m-am intors catre scaun.

-Si tu...ti-ai gasit marea dragoste ?

Intrebarea lui ma lua pe nepregatite.De ce trebuia sa stie ?

-Nu.

Paru confuz.

-Si oricum..dragostea este o tampenie dupa parerea mea..

Veni plutind spre mine.

-Nu spune asta.Inca nu ai cunoscut pe cineva care sa te faca fericita, atata tot.

Apoi imi lua o suvita de par si incepu sa se joace cu ea.

-Sper sa fie cum spui tu..

-Sunt sigur.

Imi lasa suvita de par la loc apoi se apleca si imi lasa un sarut moale pe obraz.

Mi-am pus mana in locul unde ma sarutase si m-am intors catre el.

Disparuse..