VANATA DE O FANTOMA
Se ridica de pe podeaua rece. Ochii ii lacrimau. Isi tarai picioarele pana in baie, in fata oglinzii. Imaginea pe care o privea era oribila : pielea ii era anormal de alba, ochii isi pierdusera stralucirea, iar parul ii semana cu un mop. Sarpele din interiorul ei isi dadea duhul. Se sprijini cu mainile de marginea chiuvetei, gandindu-se la viata sa anterioara. Ce facuse ca sa aiba un destin atat de crud?
Daduse drumul la apa. Isi introduse mainile sub jet si inchise ochii pentru cateva secunde. Ii redschise imediat dupa ce inchise robinetul. Insa imaginea ce se derula in ochii ei era oribila. Mainile si chiuveta erau pline de sange. Intreaga baie era plina de sange. Pe faianta erau urme de palme si de unghii, semne ale unei victime disperate. Totul in fata ei era rosu, patat de sangele nevinovatilor ucisi de ea. Pe podea, balta de lichid rosu crestea. Papusa forta clanta usii. Era incuiata. Asa ceva era imposibil. Ea nu incuiase usa. In timp ce batea cu palmele in usa si smucea clanta, sangele de pe gresie crescu ajungandu-i pana la ouale picioarelor. Cabina de dus se deschise deodata si dusul incepu sa o stropeasca pe Papusa cu sange. Daca pana acum ii placea ca sangele sa-i intre in gura cand ucidea oamenii pe care ii prindea pe strada, acum ura gustul acela. Stia ca era un fel de capcana. Se gandea ca poate, cum e atat de aproape de moarte, totul e in mintea ei. Insa peisajul si propriile ei simturi o contraziceau. Aluneca. Cazuse pe jos, in lacul rosu ce on inconjura si care crestea incontinuu. Din nou se ridica si incerca pentru a zecea oara usa. Dar nu putea face prea multe. Apoi auzi tipetele. Socul o facu sa tremure. Recunostea tipetele. Recunostea sangele. Recunostea urmele mainilor si unghiilor adanc lasate in pereti. Toate le apartineau victimelor ei. Toti se razbunau pe ea. Nu avusese curajul sa priveasca in oglinda. Dar fulgerator, pentru a nu se putea razgandi, privi oglinda.
Era o pestera. Intunecata, rece. Si mai era o usa. Mare, de lemn, cu margini de fier. In partea superioara a usii era un mic spatiu dreptunghiular, cu cilindrii de fier. Arata ca o usa a unei inchisori antice. Acel spatiu era folosit de detinuti pentru a privi persoana din fata usii. De dupa usa,se auzeau tot felul de voci. Unele se schimonoseau, altele radeau- un ras haotic si sinistru - altele plangeau, dar cele mai oribile erau urletele. In mod normal, Papusii i-ar fi facut placere sa auda niste tipete disperate, de teama sau de durere, insa acum o ingrozeau si pe ea. Se ridica silentios din balta de sange si cu pasi marunti s indrepta spre usa. Se apropie de spatiul mic si privi in interior. Intuneric. Insa un brat alb, de mort, agariat, din care curgea un lichid negru, o prinse de gat pe Papusa. Aceasta zbiera, incercand sa se elibereze. Senzatia i se parea foarte cunoscuta. Fiinta oribila isi scoase capul printre cilindrii subtiri de fier. Morti. Orbitele ii erau goale. Nu avea ochi, si nici dinti in gura. Saliva ii curgea pe jos si ranile de pe scalp, dintre putinele fire de par te fac sa crezi ca a fost casapit cu sapa. Papusa zbiera, ingrozita de victimele din trecutul ei. Daca ea era cea care ii tortura inainte de moarte, acum ei o speriau teribil. Mai multe maini - de copii, femei, barbati - o prindeau pe Papusa de maini si brate, tragand-o la ei. Intr-un sfarsit, se facu ceva spatiu in spatele usii si Papusa privi horipilata in intunericul acela : doi ochii rosii, lacomi si nerabdatori, asteptau ca aceasta sa fie trasa inauntru. Papusa tipa mai tare ca oricand, si cu lacrimi reci curgandu-i siroaie pe obraji, incerca sa se elibereze de stransoarea mortilor. Cand aproape ca fusese trasa inauntru, doua sageti nimerira mainile albe, iar acestea se transformara in cenusa, purtata de vantul rece pe care Papusa nu il simtise pana acum. Monstrul cu ochi rosii se repezi spre usa pentru a-si insfaca prada, dar aparatorul nevazut o trase pe Papusa inapoi in baia sa. Demonul intinse mana pentru a le prinde pe cele doua, dar salvatoarea Papusii scoase fulgerator o sabie - ea stie de unde - si taie mana monstrului, care se transforma in cenusa. In urma censii ramase un miros de carne putrezita si arsa. Papusa privi surprinsa spre gardiana ei. Isi dadea seama ca e o femeie pentru ca purta o pelerina alba cu o gluga care ii acoperea ochii, iar de sub gluga atarnau niste plete blonde, ondulate spre varfuri. Aceasta isi aseza sabia la locul ei si o privi pe Papusa.
- Sa nu uiti datoria ta,Mausia! Eu mi-am facut-o pe a mea, tu trebuie sa salvezi restul!
Si cu asta disparu, lasand-o pe Papusa cu multe intrebari si o senzatie ciudata.
