Fiica Lui Lucifer

Capitol Bonus

*va fi un capitol mai scurt*

Din perspectiva Dianei:

Au trecut cativa ani buni decand conduc Iadul, la inceput mi-a fost foarte greu. Capeteniile nu m-au acceptat la inceput dar ma ascultau si asta ma ajuta putin. Iadul nu mai e la fel. Sufletele rele numa ard, ci fiecare suflet are "lumea" lui unde retraueste cele mai groaznice momente ale vietii sale. Nu mi-a fost usor deloc, de multe ori simteam cum cedez. De multe ori am vrut renunt, sa las iadul capeteniilor si sa uit de el, sa nu il mai vad. Dar m-am obisnuit, numai imi e greu. Stefan a fost alaturi de mine mereu, m-a sustinut chiar daca si lui ii era greu, dar el a fost mult mai optimism ca vom reusi sa conducem Iadul.

Usile mari ale salii se deschid si intra Stefan. Este la fel de frumos ca prima oara cand ne-am sarutat. Nu voi uita niciodat acel momenent minunat.

- Hei iubito. Imi spune luandu-ma in brate, sarutandu-ma pe frunte si punandu-mi mana pe burtica.

- Hei iubitule, ma uit spre burtica iar apoi imi ridic ochii spre el.

- Ce face micuta de aici? Ma intreaba acesta mandaidu-mi burtica.

Am uitat sa mentionez dar acum cateva luni, mai exact 6 am aflat ca sunt insarcinata iar acum cateva zile am aflat ca e fetita.

- E destul de cumintica doar ca mai loveste uneori. Spun in timp ce zambesc.

- Va iubesc, imi spune Stefan sarutandu-ma.

- Si noi te iubim. Ii spun.

Imi aduc aminte de toate momentele frumoase petrecute cu el dar si cele urate. Am trecut prin atat de multe momente frumoase si triste.

Imi aduc aminte cum ma plimbam singura prin parc si l-am vazut cum se saruta cu o alta fata. Am plans mult atunci. Am ajuns acasa si peste putin timp iesisem iar si am fost pusa in coma din cauza unei masini. Iar dupa ce m am trezit ne-am sarutat si am hotarat sa fim impreuna.

Il iubesc asa mult, cand a murit am simtit cum mor si eu.. simteam cum ma ofilesc cum cad in depresie, plangeam mult, foarte mult. Nu puteam sa trec peste. Dar apoi tata la adus inapoi.

Usile mari ale salii se deschid iar pe ele intra Andreea si Andrei.

Ei ne-au ajutat mult sa ne obisnuim cu noile noastre viieti. Iar acum vor fii nasi fetei noastre. Am devenit buni prieteni iar Andreea este acum vampirita.

- Ce faceti porumbeilor? Intreaba Andrei iar noi radem.

- Acum voiam sa ii spun Dianei. Spune Stefan.

- Ce sa imi spui? Il intreb eu pe Stefan.

- Vom merge sa facem cumparaturi pentru camera micutei. Spune iar eu zambesc.

- Pe pamanant? Il intreb cu nerabdare..

- Da! Imi spune acesta iar ru tip de fericire si ii sar in brate. Si vom trece si pe la mama ta.

Acum cativa ani voiam sa mor iar acum nu vreau ca asta sa se mai intample. Vreau sa traiesc caci viata e frumoasa, cu bune, cu rele. Trebuie traita.

***
Din perspectiva autoarei:

Toti erau fericiti, viata nu a fost mai bine ca si acum. Micuta Alisia se nascuse iar parinti sai au decis ca ea sa creasca pe pamant pana cand va fi destul de mare sa afle adevarul.

Lucifer devenise din nou un heruvim stralucitor iar multi dintre ingeri damnati au devenit din nou ingeri si luminii. Spre surprinderea lor ceilalti ingeri ii primise cu mare bucurie, totul este ca inainte in rai, Lucifer este la fel de inganfat ca inainte de cadere, deci totul revenise la normal.

Totul devenise minunat, dar chiar sa fie asa? Chiar sa fi disparut de tot Mihail? Alisia chiar e in siguranta?

Totul va fi aflat la un moment dat.

Haha, nu scapati de mine, m-am hotarat sa fac si volumul 2 dar dupa ce termin cu examenele.

Am postat "The psicho Artist" aruncati o privire. Va rog.

Ne auzim❤