Dragoste fulgeratoare (Lightning love)

Capitolul 2

O noua colega de convietuire si o prima vedere

Cand deschid usa, vad o camera cam mica pentru mine, cu doua paturi, unul in stanga si unul in dreapta, o masuta la mijoc unde este si geamul, o masuta cu oglinda in stanga in fata patului, un dulap imens in dreapta si un birou in partea stanga cum intri in camera. Aaa si inca o usa pe stanga, baie probabil, sper. Dupa examinarea camerei de 10 secunde dau cu ochii de noua mea colega.

-Hei. Ma scoate din transa.

-Hei. Ii raspund fetei cu parul brunet de inaltime medie, sunt cat ea de inalta.

-Eu sunt Amber Hesson si tu ar trebui sa fii Hazel Simptons. Imi intinde o mana pentru a ma saluta.

-Da, de unde stii? Si ea ii cunoaste pe parintii mei.

-Esti fiica lui Henry Simptons, celebru patiser si cofetar din New Haven.

-Si tu imi cunosti parintii? Rad.

-Mananc in fiecare saptamana de la magazinul tatalui tau, aproape in fiecare zi. Rade si ea.

-Fana inraita?

-Ceva de genul. 

Am inceput cu dreptul, din primele 5 minute deja am ras cu Amber.

-Cum de esti slaba cand stai cu un asemenea tata in casa? Ma intreaba in timp ce se apropie de patul ei din partea dreapta.

-M-am mutat la camin, nu vezi? Rad si gesticulez din maini.

-Daa, sper ca nu te superi, dar am ales sa stau aici.

-Nu-i nimic, tot pat este.

-Ok.

Se lasa liniste cateva secunde.

-Nu ai de gand sa iti scoti hainele din genti pentru ca diseara este o petrecere, prima din acest an si nu cred ca iti doresti sa o ratezi?

-Petrecere? Deja? Intreb buimaca.

-Da, fratia organizeaza aproape in fiecare saptamana petreceri si daca nu e la ei, e la cafeneaua din campus.

-Ce informata esti! Spun ridicandu-ma si facand acelasi lucru ca scumpa mea colega, adica sa imi scot hainele din genti. 

-Din intamplare iubitul meu face parte din fratie. Spune si raman blocata.

-Serios? Foarte tare. Spun gandindu-ma ca am aproape un an de cand nu am mai fost cu vreun baiat.

-Tu?

-Eu ce?

-Ai vreun iubit?

-Aa, nu! Nu imi trebuie!

-Aici nu este vorba daca iti trebuie, crede-ma ai nevoie de unul. Spune venind langa mine, asezandu-se pe pat.

-De ce?

-Pentru ca ai nevoie sa te eliberezi, sa stii ca esti iubita de cineva.

-Momentan nu a venit momentul.

-Ok. Spune simplu si se intoarce la treburile ei.

Dupa cateva minute reusesc sa despachetez o geanta.

-Deci vii la petrecere?

-Dar nu am fost invitata..

-Nu ai nevoie de invitatie, toti din facultate sunt bine veniti, plus ca eu sunt iubita unui baiat care organizeaza petrecerea si tu esti colega mea de camera, avem toate drepturile.

-Ok, o sa vin, cred.

-Crezi? O sa vii! Imbraca-te frumos! Vin sa te iau pe la 20:00.

-Unde te duci? Reusesc sa o intreb.