Dragoste fulgeratoare (Lightning love)

Capitolul 15

-Nu ai ce căuta aici!

-Ba da, am toate motivele sa ma aflu aici..

-Frederico!

-Dean, stiai ca ziua aceasta trebuia sa se intample odata si odata.

-Dar nu acum!

-De ce? Ti-e frica sa te respingă după ce o sa afle cine este adevăratul vinovat pentru moartea fratelui sau?

-Te rog..

Din păcate stiu ca Frederico va fi in stare sa imi faca rau, sa ii spună adevarul lui Haz doar ca sa ma faca pe mine sa sufăr pana la moarte.. Daca ea nu ma iartă eu o sa înnebunesc de durere apoi voi dispărea încet încet, pana nu va mai ramane nimic bun din mine.

-Ai ajuns sa ma implori? Tu, Fulger, ai ajuns sa ma implori sa iti ascund trecutul doar ca sa fii tu alaturi de fata pe care o iubesc si care asteapta un copil cu mine? Nu! Asta nu se va intampla niciodata! Doar peste cadavrul meu!

-Nu o sa te asculte! Nu o sa dorească sa te vadă după tot ce s-a intamplat!

-O sa ma asculte, are o slăbiciune atunci cand vine vorba de fratele sau si mai ales o sa ma asculte atunci cand o sa ii spun ca stiu cine este ucigașul lui.

-Nu am vrut sa se intample, iar tu stii foarte bine lucrul acesta!

-Dacă nu ai fi vrut sa se intample, nu te urcai drogat la volan in primul rand!

-Nu am constientizat Frederico!

-Regreți si e prea tarziu, toate astea o sa te coste, nu mai am cum sa te salvez.

-Nu-i spune! Asa ma vei salva.

-Nu, vreau sa fiu cu ea! Pentru tine a fost o simplă distractie de la bun inceput.

-Nu am stiut ca ma voi îndrăgosti de ea in halul asta!

-Atunci suporta consecințele, amigo. Obisnuieste-te cu ideea ca ea nu va fi femeia ta!

-Dar nici a ta! Spun furios, mi-a ajuns, l-am ascultat prea mult.

-Si ce ai de gand? Sa ma omori asa cum i-ai facut şi lui Erick?

-Erick?

-Nici nu mai stii cum il chema pe cel care l-ai omorât. Ai ajuns atat de jos, cine ar fi crezut.

Nu ma mai abțin. Ii dau în pumn, iar el se dezechilibreaza. Ma uit la el si il vad cum vrea sa imi dea un pumn in burta, il opresc si ii întorc pumnul. Ne batem pana nu mai stim unul de celalalt. Ma simt prost sa ma cert si sa ma bat cu cel care îmi este prieten de atata timp.

-Cum am reusit sa ajungem aici? Reusesc sa intreb.

-Nu stiu amigo, dar un lucru iti spun, nu ma mai bat niciodata cu tine. Rade si se ține intr-o parte de la durere.

-Uite ce e, nu ii spui nimic lui Hazel si totul e bine intre noi!

-Dar e copilul meu..

-Poate sa fie si al meu, am facut si eu sex cu ea in acea noapte.

-Ar fi posibil, dar daca am face un test ADN am putea trai fericiti. Ce zici?

-Si daca Hazel nu e de acord?

-Trebuie, astfel ne va avea pe amândoi pe cap.

-Nu prea cred, totusi merita sa incercam.

Hazel

De aproape jumatate de ora ma uit la telefon. Nu stiu ce sa fac, sa sun sau sa mai astept? La un moment dat trebuie sa le spun, trebuie sa afle ca vor avea un nepot sau o nepoata peste 8 luni. Aceasta frica, mă gândesc eu ca ar fi si din cauza respingerii tatălui meu. Nu il va accepta atat de usor pe Dean, imi va cere socoteala pentru ce s-a intamplat. Ma va certa in cel mai bun caz sau ma va ignora in cel mai rău caz. Ambele cazuri nu sunt favorabile pentru mine, dar indiferenta este cea care m-ar dobora cel mai tare. Ce le voi spune? Ce le voi raspunde la amalganul lor de intrebari? Ce ii voi spune tatalui meu despre Frederico? Ce ii voi spune atunci cand ma va intreba de trecutul sau viata lui Dean? Il cunosc macar? Il iubesc, asta stiu si simt cu adevarat, dar de viata lui nu stiu nimic in afara de faptul ca e numit "Fulger", participa la curse de motociclete, e un afemeiat, afemeiat.. De ce nu m-am gandit?

Nu-i cunosc trecutul, nu stiu ce ar putea sa urmeze daca nu ne-am mai intelege. Stiu ca este o fire dificilă si uneori insuportabilă, dar el este cel care m-a trezit la realitate. Poate prea devreme. Trebuie sa ma gândesc si la bebelusul care se va naste. Trebuie sa fiu sigura, trebuie sa imi fac un viitor frumos pentru un copil şi poate si pentru o familie frumoasa.
Intr-un final iau telefonul si o sun pe mama. 1, 2, 3 .. raspunde.

-Alo!

-Mama?

-Da draga mea, ce s-a intamplat?

-Trebuie sa vorbim, dar nu la telefon, cand este si tata acasa ca sa pot veni.

-Draga mea nu ma speria!

-Nu te speria, din contra, o sa te bucuri din punctul meu de vedere, doar ca vreau sa va spun amândurora personal.

-Bine. Te asteptam in weekend!

-In regula.

-Ai grija de tine!

-Sigur. Te iubesc.

-Si eu.

Gata si cu asta, dar mai ramane ceva de facut. Caut numarul lui Jennifer in agenda si o sun.

-Ce vrei?

-Mi-ai spus odata ca Dean nu este facut pentru mine, la ce te-ai referit?

-Intreaba-l pe el!

-Nu-mi va spune.

-Si ce vrei de la mine?

-Sa vorbim.

-Stii foarte bine ca sunt plecată pentru o luna din oras.

-Mai pot astepta cateva zile.

-In regula, te anunț eu cand putem vorbi.

-In regula. Voi astepta telefonul.

Si închide. Nu stiu daca imi va spune ce imi doresc sa aud, dar trebuie sa stiu.