Her name is Nadia ( FINALIZATĂ )

Iubire sau război?

Părinții Nadiei se făcură nevăzuți la scurt timp după apariția lui Matias, in acest fel lăsându-i pe cei trei singuri.

Trecură deja în jur de o oră de când Clarissa stătea cocoțată în brațele tatălui său și nici semne că ar vrea să coboare de acolo nu dădea.

— Clary merge cu mine în seara asta, rupse Matias tăcerea ce se așternuse între ei.

— Ce? Nici gând, se opuse Nadia categorică, însă știa că nu o să scape așa ușor de Matias.

— Nadia. Te rog, nu face asta, mârâi tânărul aproape imperceptabil și o privi cu subînțeles.

— Haide mami, te rog...

— Bine, fie, capitulă tânăra cu un oftat, dar cu o condiție. Merg și eu, sau mai bine, mergem la noi acasă.

— Mie îmi convine, rosti Matias rânjind, de parcă ar fi fost o cerință nu un ordin și porni imediat în urma Nadiei.

Spre bucuria Nadiei, nu au făcut mult până acasă și a scăpat de Matias, ascunzându-se in camera, sub pretextul unui duș, pe care nu se simțea în stare să îl facă.

Tânăra intra cu viteză în cameră și scăpă imediat de pantofii ce păreau să îi anestezieze picioarele.

Intră în baie și își clăti de câteva ori fața cu apă rece, după care își privi chipul obosit, lăsând un oftat prelung să-i părăsească buzele.

Ar fi vrut să urle, să spargă, să facă ceva pentru a se elibera de piatra ce o avea pe inima, însă nu putea face asta cu Clary si Matias la doar câțiva metri distanță.

Toate astea o epuizau extrem de mult și dintr-o dată, tânăra nu se mai simțea în stare să termine ce a început.

Matias se simți instantaneu prost pentru alegerea pe care a făcut-o și pentru că a presat-o. Nu asta avusese în minte, însă avea și el măcar dreptul ăsta.

Nu-și dorea să intre cu forța în viața lor, însă nici să stea deoparte nu mai putea. Trecuseră doar câteva ore de când aflase că e tată și deja voia să își petreacă tot timpul alaturi de Clarissa. Matias o adora, Iar faptul că îi semăna leit, îl făcea să se simtă și mai mândru.

Imediat după ce făcu cunoștință cu Sarah, tânărul porni pe scări pentru a o anunță pe Nadia că aveau de gând să comande și să o întrebe ce își dorește.

Nu-i luă mult să găsească camera și să fie sigur că e a ei, așa că înaintă hotărât fără a anunța măcar o dată.

Imaginea ce o întâlni îi înmuiară picioarele instantaneu si gâtul I se uscase îngrozitor.

Nadia tocmai ce își dăduse jos rochia neagră, rămânând în lenjerie intimă, făcându-l pe Matias să-si dorească să fi fost cu fața, nu cu spatele. Tânărul nu scoase nici un sunet și privi în continuare cum tânăra femeie trăgea pe ea rochia de noapte, care, nu era cu mult diferită de cea pe care o purtase în acea seară, amândouă făcând-o la fel de sexi.

Înghițind zgomotos în sec, Matias se sprijini cu o mână de ușă, aceasta mișcandu-se și dându-i de știre Nadiei că nu e singură.

Tânăra se întoarse cu viteză cu fața spre Matias și îl privi uluită. Pulsul i-o luase razna, însă inspiră și expiră de câteva ori înainte să vorbească calm.

— Ce cauți aici, Matias?

Cel din urmă fu surprins de calmul ei, însă nu dădu înapoi și înaintă ușor până ajunse nas în nas cu ea.