Atracție Necondiționată

7.Dylan

          

„Înţelege faptul că dragostea şi reuşitele măreţe implică uneori şi riscuri măreţe."
- Dalai Lama

Chapter 7

Îmi pun ambele mâini în şolduri, analizând sufrageria după ce las mânerul mopului sprijinit de perete. Acum podeaua strălucea iar casa era aerisită şi curată. Ultimele zile am fost mai tot timpul pe fugă și dezastru s-a accentual. Era și cazul pentru o curățenie generală.

Melody coboară scările chinuindu-se să tragă aspiratorul după ea şi mă grăbesc în direcţia acesteia apucând celălalt mâner.

-Lasă-mă să te ajut. Spun iar acesta îmi zâmbeşte apreciativ.

Reuşim cu greu să îl ducem până în debara şi mă gânesc serios să cumpăr un aspirator nou. Acesta nu avea nici-o prolemă tehnică însă dimensiunea şi greutatea era o bătaie de cap de fiecare dată când eu sau Melody aspiram casa.

Femeia cu părul prins într-un coc la spate expiră extenuată înainte să ia loc pe canapea şi o urmez lăsându-mi corpul greu pe textura de piele.

-Săptămâna asta nu mai pot să vin, programul la restaurant e plin. Mă anunţă şi doar îmi mişc capul afirmativ cu pirivrea pierdută pe genunghii goi.

- Nu-i nimic, oricum mi-am luat liber până luni. Îmi duc mâinile la spate apucând bureţelul ce îmi ţine părul într-o coadă strânsă şi aproape icnesc din vina micuţel dureri de scalp odată cu şuviţele ce cad rebele pe faţa mea și pe spate.

- S-a întâmplat ceva ? Mă priveşte întrebătoare. Simţeam nevoia să vorbesc cu cineva după toate cele întâmplate însă Melody nu era persoana potrivită. În plus nici nu știam cum pot să-i explic situația, e adevărat că mi-am cunoscut o parte a mea pe care nu o știam însă prefer să nu o dezvălui chiar în prezența tuturor. Apreciam totuşi că îmi observase starea deplorabilă. Ridic din umeri şi îmi îndrept atenţia spre ochii căprui.

- Nu, ultimele zile au fost ceva mai tulbure.
- Am văzut asta. Scopul scuză mijloacele Theresa, dacă tu crezi că asta e cel mai bine pentru tine atunci fi onestă cu tine însuți. Nimeni nu are dreptul să îți ceară explicații, lumea maschează sensibilitatea.

Reflectez puțin deși știam la ce făcea referire din perspectiva ei lucrurile erau cu siguranță mult mai ușor de înțeles.

- Mereu am fost stăpână pe orice decizie am luat, lucrurile nu se schimbă peste noapte doar din vina unei prezențe. Am nevoie să îmi pun bine toate gândurile în ordine.

- Nici măcar Dumnezeu nu îi judecă păna nu își dau ultima suflare.

Se ridică de lângă mine şi îşi întinde puţin spatele înainte să îşi apuce geanta neagră de pe măsuţă.
Deși nu eram pasioanată de religie, ea a reușit să mă miște cu o singură frază.

-În regulă, ne vedem săptamâna viitoare.

Melody are douăzeci şi cinci de ani şi lucrează într-un restaurant din centrul oraşului. Salariul mic pe care îl are a forţat-o să îsi mai caute o slujbă după ce soţul acesteia a părăsit-o.
Are un copil de şase ani şi locuieşte cu mama ei într-un apartament modest. Atunci când nu e la muncă obşnuieşte să trecă pe la mine pentru curăţenie în schimbul unei sume de bani. Trebuie să recunosc că la început nu aveam încredere dar au trecut aproape 3 ani de atunci şi când sunt acasă o ajut. S-a dovedit a fi o persoană foarte pozitivă având în vedere că are două slujbe şi un copil de crescut, acum strânge bani pentru a obține un apartament mai mare şi i-am promis că după ce va strânge o parte din bani o să o ajut cu restul. Mereu am admirat cum face faţă circumstanţelor iar ea chiar merită o existență mai bună .