Capitolul 3

393 19 2
                                    

POV Draco:

De ce? De ce spune asta? Îl plac, dar îmi e frică. Lacrimile îmi invadau din nou fața ,el privindu-mă panicat.
Hmm... simt ceva rece pe mîna mea,îl privesc pe Harry cum îmi aplică un pansament. E ciudat mi-a observat semnul întunericului ... Nu sa speriat?
- De ce nu mă acuzi de ceva rău, dacă tot ai văzut semnul întunericului?!
- Pentru că știu că tu nu ești o persoană rea! spune el cu o voce calmă ce părea a fi muzică pentru urechile mele.
După ce a aplicat pansamentul cu grijă mi-a ridicat fata la nivelul feței lui ... și ma sărutat. Mi-a plăcut, era perfect, dar lipsa oxigenului ne-a separat, doar un fir de salivă unindu-ne. Am roșit. El ma privit și a rîs dulce.
- Promite-mi că nu o să te mai tai! Țin prea mult la tine! O să te ajut cu asta indiferent că-ți place sau nu!
- Tu..... Potter o să mă părăsești așa cum o fac toți, de ce aș avea încredere în tine?
- Ce nu înțelegi Malfoy?! Eu te iubesc, te vreau langa mine în siguranță!!
În acel moment am realizat că asta e șansa mea de ai spune ce simt, el deja a făcut-o...
POV Harry:
Știu că nu simte la fel și probabil mîine toți se vor rîde de mine, dar nu mai contează fapta e deja consumată.
Liniștea în care ne aflam fu spartă de glasul ușor răgușit și sexy al lui Draco...
- Te.. eu te...
În acel moment simteam cum urma o replică dureroasă, dar nu fu așa...
- Eu te... Te iubesc Harry Potter!!!
Eu mi-am mărit ochii la auzul cuvintelor sale, privind făptura ce stătea în fața mea roșind ușor.
POV Draco:
Hai Draco știu că poți, sunt doar niște cuvinte... pe care tu le simți pentru el.
- Eu te... Te iubesc Harry Potter!!!
Mi-am aplecat capul în jos roșind ușor.
Brusc simt cum mă îmbrățișează sarutîndu-mi gîtul, mușcînd-ul și... acum am un semn de toată frumusețea. Îl aud cum șoptește în ureche:
- Deci... Vrei să fii iubitul meu?
- Da... răspund eu vîrîndu-mi capul în scorbura gîtului său.
Stâteam așa de ceva minute.cînd îi aud vocea angelică:
- Draco?
- Da? răspund eu.
- Vrei să mergi cu mine la o întîlnire?
- Cu tine? Desigur.
El îmi ridică fața și mă sărută apăsat, limbile noastre erau într-o luptă pentru victorie ce ambii o doream, dar lipsa de aer își spunea cuvintul.
- Să fie, clar tu ești doar al meu! spune Harry cu un zîmbet și cu o voce serioasă.
- ...Sigur...

Printre steleWhere stories live. Discover now