Ben:
Îmi terminasem tura pe ziua de azi. Patronul nu venise deloc toată ziua, așa că colegii mi-au spus sa merg acasă. Abia așteptăm să ajung acasă la Lucas și Eric. Îmi luasem lucrurile și dădeam sa plec. Însă, pe când sa ies pe ușa, auzisem o voce de bărbat.
-Pleci așa repede?
Mă întoarsem, iar în fața mea stătea un om în vârstă. Un moș mic și grăsuț.
-Umm...mi s-a terminat tura și...da...
-Ah! Înțeleg! Scuze că nu am putut veni astăzi, am avut niște treburi de rezolvat.
Nu a venit azi? Stai umpic...
-Oh! D-dumneavoastră trebuie să fiți patronul!
-Da! Tu trebuie sa fii...Ben! Ben O'Brien, nu-i așa?
-Da, eu sunt!
-Nicolas White! Încântat!
-La fel! Știți...e amuzant! White era vechiul meu nume...
-Da, știu! Eu...am cunoscut-o pe mama ta...
-Ah, ce mică e lumea!
-Da, așa e! Păi, Ben...mă bucur că te-am cunoscut!
-Și eu la fel! La revedere!
-Paa!
Hm! Ce bătrânel drăguț.
Mă uitasem la ceas și era deja 6 jumătate. Am luat autobuzul și pe la 7 am ajuns acasă. Intrasem iar pe canapea îi văzusem pe Eric și Lucas.
-Maaamiiii!
Strigase Lucas sărindu-mi in brațe.
-Bunăă! Cum a fost prima zi?
-A fost...mmm...ok!
-Ok atunci! Mă bucur!
-Cum a fost la lucru?
-A fost...ok!
-Bine atunci!
-Eu...merg să mă pun în pat! Sunt obosit.
-Ok. Spune-mi daca mai ai nevoie de ceva.
Imi spuse Eric. Dar nu mai aveam nevoie de nimic.
Aveam tot ce voiam. Înafara de energie, deci m-am pus să mă culc. Mâine dimineața la ora 6, o luăm de la început.
