Capitolul 12

843 85 4
                                    

-Serios V. Uită-te și tu la el.

Vampirul ofta și se uita spre Jungkook. Aceasta privea nedumerit conversația celor doi. Se uita adânc în ochii brunetului și îi vede inocența.

-Aish. Serios Yoongi. Amândoi știm ca nu pot sa ii iau sufletul.

-Imposibil mai ești. Halal lord.

Yoongi ofta la rândul lui și îl privi și el pe Jungkook. Îl analiza din cap pana în picioare.

-E un băiat foarte frumos. Ai măcar nevoie de el? Mi-ar fi folos.

Ochii lordului lucira. Se uita mirat spre vârcolac.

-Yoongi! Ai tâmpit?

-Nu. Te întrebam.

-Logic ca am nevoie de el. E proprietatea mea, și va fi mereu.

-Bine, nu te ambala.

Mintea lui Jungkook era iar în ceață. V nu voia deloc sa îl facă un vampir. Atunci cu ce i-ar folosi? Va fi doar o povara pentru el. Dar gândul ca poate va fi dat pe mana unui vârcolac îl înspăimânta extrem de tare. Sentimentele lui față de vampir au devenit puternice, chiar dacă știe ca nu e deloc bine ce face. V e tipul ideal pentru el. Nu poate nega acest fapt deloc. Mereu duce o lupta apriga cu însuși conștiința lui.

-V. Plecam?

Vocea lui Jungkook era tremurata. Nu ii făcea plăcea sa stea pe lângă Yoongi,chiar dacă pare de treabă.

-Oh. Sigur, Kookie.

Brunetul se mira la apelativul lui V. Tocmai ii dăduse o poreclă?

-Hmm...ok..

-Pa, Yoongi. Nu uita ce ți-am zis.

-Sigur, V. Pa.

Jungkook părea ca e din nou în plus. Nu era din cauza ca avea neapărată nevoie de salutul vârcolacului, dar se simțea extrem de laș pentru ca era în lumea asta. O schimbare de obicei pare a fi buna. Dar în cazul lui, e una rea.

^^^^^^^^^^^^^

-V?

-Ce este Jungkook?

-Voiam sa te întreb ceva.

-Sigur, poți întreba orice.

-Pot pleca acasă?

V a mutit. Nu știa cum sa reacționeze la întrebarea băiatului. Nu-l putea lăsa. Nu putea să-și riște propria lume și Regatul sau, doar pentru ca iubește un băiat.

-Nu.

Răspunsul era unul scurt și la obiect.

-Cel puțin am încercat.

Jungkook șoptea doar pentru el în clipa aceea.

-Ești conștient ca nu te pot lăsa, nu Jungkook?

-Dar V. Uite. Îți  promit . Nu. Îți jur ca nu voi spune nimic. Absolut nimic, nimănui. Voi ține secret asta toată viata mea. Nu-mi place lumea asta.

-Nu e decizia ta! Greșeala a fost a ta ca ai decis sa te aventurezi pe aici. Și e un pericol prea mare sa te las sa pleci. Dar, de ce vrei una ca asta? Nu-ți place aici?

-Nu e asta V. Mi-e dor de mama.

O lacrima se prelinge pe obrazul lui Jungkook. Era slab, și știa asta. Plângea în fata unui vampir. Unei ființe fără sentimente. Simțea o parte de ura pentru el, deoarece îl tine captiv aici. Îi era extrem de dor de mama lui. Stia ca aceasta se îngrijorează pentru el. Voia sa o vadă, doar pentru o clipa..

-Pui. Nu plânge. E în regula.

-Nu e, Taehyung. Chiar nu e. Tu nu știi cum e, pentru ca nu mai ai părinți. Eu încă am, și as da orice sa ii mai vad o clipa.

-Jungkook. Te înțeleg perfect, dar nu te pot lăsa. Uite îți promit în lucru. După ce scăpăm de pericol, adică de Hyuna și Kai, îți promit ca vom merge să-ți vizitam părinții. Ești mai bine acum?

-Serios?

-Da.

-Doamne. Îți mulțumesc.

Jungkook sari în bratele lui. Se simțea perfect acolo, iar acum avea motiv s-o facă. V îi mângâie creștetul încet. Stia ca nu e bine pentru el ca vampir aici, dar nu putea s-o facă. Chiar dacă nu avea sentimente, îl iubea nespus de mult. Nu putea sa îl lase sa plece asa, chiar dacă știa ca băiatul nu va spune nimănui. Avea încredere în el.

-V. Am o întrebare.

-Spune.

-Cum poți omorî un vampir?

-De ce vrei sa știi? Plănuiești sa ma omori?

-Nuuu. Nu, V. Nu as face asta.

-Oricum nu poți. Doar vampiri, vârcolaci sau Demonii pot. Demonii omoară foarte ușor, iar restul e mai complicat. Trebuie sa ii rupi capul, smuls mai exact. Apoi trebuie aruncat în foc. Doar asa moare un vampir.

-Un om de ce nu poate s-o facă?

-Un om nu are puterea unui vampir Jungkook. Ei sunt invincibili față de oameni.

Inima lui Jungkook parca îngheța. Stia ca poate fi ușor manipulat de un vampir. Stia ca dacă ar fi sa fie ucis, ar muri într-o secunda. Mai ales în lumea asta periculoasă.

-Ești bine?

-Da, dar mi-e puțin foame V.

-Mă duc să aduc ceva sa mănânci.

^^^^^^^^^^^^^^^^^

-Uite aici.

-Mersi. Sunt lignit.

-Mananca încet.

-V?

-Da?

- Tu când mănânci?

-Aish. Uitasem. În seara asta ma duc la vânătoare. Sper ca e în regula sa stai puțin singur ca data trecuta, nu?

În capul lui Jungkook apăruse amintirea cu Hyuna. Despre "Vizita" ei. Dacă o va face din nou. Nu putea sa afle V, deoarece ea îl avertizase seara  trecuta.

-Nu pot veni cu tine?

-Nu. Noaptea vânează toți vampirii. E prea periculos.

-Înțeleg.

-Acum haide. Odihnește-te.

V îi săruta fruntea. Inima băiatului se accelerează.

-Jungkook.

-Știu.. Inima mea... E în regula...

-Bine, eu plec.

Jungkook privește spre ușa și îl vede plecând. Îl iubea. Acum era foste sigur de acest fapt. Spera doar ca V sa îl poată considera Alesul sau și sa îl iubeasca la fel de mult cum îl iubește și el. Ar fi gata sa renunțe la mama sa, pentru as petrece eternitatea în aceasta lume ca vampir, alături de V. Stia ca are șanse sa fie un vampir. Dar îi era și teama de ce se ca întâmpla în continuare. Încă Hyuna și Kai erau prin preajma. Și oricând ar putea fi ucis de o ființa nemuritoare ca ei. Cel puțin se simte în siguranță alături de lordul sau.

Keep My Secret | VKook | Volumul I - FINALIZATA Where stories live. Discover now