Iubirea E Iubire Până La Urmă

Să înceapă distracția

Hana:
M-am trezit în patul lui Rachel . Ea era lângă mine când mi-am deschis ochii .
- Ce s-a întâmplat ?zic eu ridicându-mă.
- Slavă Domnului că te-ai trezit ! Îmi făceam deja griji . Ai fost leșinată timp de jumătate de oră .
Mă uit la ea încercând să îmi reamintesc motivul pentru care am leșinat. Apoi mi-am amintit că în casă se mai afla un băiat. Am început să tremur.
- A plecat?o întreb pe Rachel.
Ea dă dezaprobator din cap.
- O.K. Atunci voi pleca eu!am spus încet. Nu pot sta în aceeași casă cu un băiat .
- Și atunci cum de poți sta cu Marco ? Hana, gândește-te un pic. E șansa voastră de a vă întrece fobia. E ca și atunci când te-am închis pentru o zi în cameră fără să ai lumină ca să treci peste frica de întuneric.
- Derulează un pic înapoi ! Cum adică "șansa voastră de a vă întrece fobia"? întreb eu care nu înțelegea de ce Rachel folosise pluralul .
- Ție nu ți-am zis ? Bum suferă de heterofonie la fel ca și tine .Eu și Marco am decis să vă ajutăm să vă întreceți fobia dacă tot avem șansa asta.
Tare , nu-s singura cu boala asta . Minunat ! Dar nu știu dacă planul lor v-a funcționa.
- Hana,hai la băieți ! Trebuie să faceți cunoștință cum se cuvine , fără leșinat sau plâns !
- Am mai și plâns?
- Nup. El a plâns.
M-am simțit prost pentru băiat , așa că am decis să o las pe Rachel să mă ajute . Ne-am dus în camera lui Marco . Pe covor se aflau amândoi . Tremuram , transpiram și aveam o lacrimă în colțul ochiului. El s-a ridicat brusc în picioare când eu am intrat în cameră . Tremura și avea ochii roșii.
- Bună! spunem amândoi de-o dată.
Bum:
Am stat toți patru pe jos în camera lui Marco. Eu și Hana începeam să vorbim . Probabil deoarece și ei îi era frică de mine ,am decis să mă comport cu ea ca și cu un băiat . După primele 20 de minte niciunul dintre noi nu mai era la fel de tensionat sau speriat .Hana este o fată din care mai rar întâlnești : cum se cade, deșteaptă,nu bârfește și are aceleași hobi-uri ca și mine. În plus,este deschisă la minte, lucru pe care mereu l-am apreciat la cineva . Prezența ei era aproape la fel de liniștitoare ca a lui Kanato. De fapt ,Hana mi se părea că seamănă într-un fel sau altul cu Kanato,dar nu prea înțelegeam de ce aveam acest presentiment .Fetele s-au dus la parter , în sufragerie și au început să facă karaoke . Rachel a cântat niște piese în spaniolă pe care doar ea le știe ,iar apoi a venit rândul Hanei. Ea a ales să cânte opening-ul de la Domestic na kanajo. Am rămas șocat când i-am auzit vocea. Hana are cea mai frumoasă voce live pe care am auzit-o în viața mea. Vocea ei mă trimitea într-un paradis plin cu trandafiri, florile mele preferate, iar acolo îi puteam vedea imaginea ștearsă a lui Kanato. Mă topea. După ce a terminat ea piesa, Marco m-a luat de încheietură și mi-a dat un microfon în mână și m-a pus să cânt o piesă. Am ales "Look here" de la BTS. Nu vreau să mă mândresc ,dar chiar cânt bine. La final m-am uitat la Hana care avea o expresie surprinsă.
(Bună , cititorilor, dacă existați! Dacă cineva citește chestia asta , lucru care probabil nu o să se întâmple, să îmi lăsați comentarii cu sugestii, dacă vreți. Sunt deschisă la orice . Și să îmi spuneți dacă vă place . Dacă citiți asta și nu vă uitați la animeuri sau nu ascultați BTS , vă recomand să încercați.  Pwp)