Vândută Unui Vârcolac

Chapter 1

Alarma...Alarma asta...ai de gând sa taci si tu vreodată? Chiar vrei sa imi terorizezi zilele? Pana mor nu cred ca ma lasi...sau poate nici atunci.

Ma dau jos din pat. Adică incerc, dar acesta ma tine prea strans si nu pot sa ii dau drumul. Imi este mila de el ca il las si de data asta singur.

Intr-un final ma dau jos din pat. Aproape cazand, dar asta nu e important. Ma duc alene spre baie si imi fac vesnica rutina de dimineata.

Cand ies ma duc spre dulap ma imbrac in ceva casuale si imi fac un coc rebel. (Le aveti la media). Iar in picioare ghetele mele negre, pe care sincer le ador.

Cobor spre bucatarie. O vad pe mama cum bea o cafea, iar pe tata cum citea  ziarul de dimineata, bineînțeles însoțit si de cafea.

-Neata! Ce faceti?

-Buna Mia! Uite...si noi pe aici. Tu? Te-ai pregătit pentru scoala?

- Da mama, adică nu sunt pregătită 100% dar...98% sunt.

-Pai cum adică? Nu ai invatat? Nu ti-ai luat caietele? ma intreaba tata putin nervos.

-Nu tata... Imi este somn.

- Culca-te mai devreme!

Imi dau ochii peste cap.

-Tata...e luni. Nimeni nu e treaz la ora asta, in aceasta "minunata" dimineata. spun făcând ghilimelele in aer.

-Hai gata...ma duc in camera. Daca aveti nevoie de ceva, nu ma deranjati.

Si pleaca nervos...ciudat.

-Ce s-a întâmplat cu el? o intreb pe mama putin ingrijorata.

-Nu stiu. Nu era asa ieri,  dar voi discuta cu el.

- Ai grija sa nu iti facă ceva...

-Stai liniștita. Acum fugi ca vei intarzia.

-Bine...pa mama! Sa ai grija.

-La fel scumpo!

Plec. Nu inainte sa imi iau telefonul si ghiozdanul. Mergeam pe aleea unde ma ducea spre scoala. Imi place mult partea aceasta, dar...simt ca sunt urmărită. Ma uit in spate. Nu era nimeni. Decat niste copii care se jucau. Cred ca inca dorm pe mine. Imi reiau drumul si deodată simt ca cineva se apropie.

-Buuu!

Am inceput sa tip si cand m-am întors sa vad cine e, o vad pe nebuna mea cum se prapadea de ras.

-Doamne...mai aveam putin si te luam la bataie. spun imbratisand-o.

-Asa iti trebuie daca nu ma astepti. Mi-ai spus ca vom pleca impreuna.

-Ah da...imi pare rau Amber. Am uitat.

-Nu e nimic bine ca te-am prins...spune inca razand.

Ne recontinuam drumul, dar tot simt ca sunt urmărită. Intr-un final ajungem la scoala unde ne întâlnim cu inca câțiva prieteni. Se suna si intram in scoala. Ma duc la dulap si imi iau cartile  pentru materia ce o aveam. Aceasta fiind matematica.

Imi place ora asta...dar nu luni la prima ora. Adică nu pot gândi. Deabea ce m-am dezmeticit. Ma uit spre Amber sa vad ce face. Se pare ca se linge cu iubitul ei, Jack. Eww... Nu voi intelege vreodată asa ceva. Oricum ii las in pace si ma duc spre sala de clasa.

Dupa cateva ore plic-ti-si-toa-re.
-INSFARSIT LIBERTATEEEE! striga nebuna mea.

-Pe ziua de azi. adăug si eu.

-Nu imi strica ziua.

-A mea oricum e stricată.

-Imi pare rau, dar chiar nu inteleg. Ai stiut lectia. Nu inteleg de ce ti-a dat 2.