Vândută Unui Vârcolac

Chapter 9

-Vrei sa scapi de mine? Vrei sa scapi de reguli? spune uitandu-se la mine cu putina nervozitate.

-DA! ASTA TOT INCERC SA FAC!

-Atunci culca-te cu mine.

-Nu am sa fac asta. Nu sunt o parasuta de-a ta.

-Dar poti invata sa fi una....zice ridicandu-ma de jos si tinandu-ma sus.

-Da-mi drumul. Nu te vreau in viata mea.

-Imi pare rau prințesă, dar voi fi aici pentru totdeauna.

-Mai bine as muri decat sa...

Dar ma intrerupe sarutul pe care mi-l da. Eu încerc sa scap dar sunt la înălțime si picioarele mele nu ating podeaua. Înălțime stupida... Trebuia eu  a fiu eu mica.

-Nu trebuie sa te duci dupa Eva? Spun dandu-i o palma, acesta lasandu-ma jos.

-Doar daca imi mai dai unul.

-O plama? Okey. spun pregatindu-ma sa dau dar imi prinde mana si ma trage din nou intr-un sărut.

Ma desprind din acest sărut si ii spun:

-Te urăsc. zic mergând in camera mea.

Ma trantesc pe pat gandindu-ma la regulile lui. Ce stupid. Asa a facut cu toate sau asta e începutul? Aud usa de la intrare cum se deschide si se inchide. Înseamnă ca a plecat după Eva.  Ma ridic ca arsă din pat si alerg spre iesire. Ajung la usa si vreau sa o deschid dar, bineînțeles că a incuiat-o...

-TE URAS SI MAI MULT DEREK!!!!

Ma gandesc la ceva, ceva de scăpare. O usa sau, O FEREASTRA.  Ma reped la fereastra si o deschid. Aleluia! Sar afara si o închid inapoi ca sa nu isi dea seama ca am plecat.

Ma uit in imprejurimi sa vad pe unde as putea sa ies. Masina nu e, ceea ce înseamnă ca Derek a luat-o. Ma uit spre padure si imi vine o mica idee. Incep sa alerg spre padure stiind ca la capatul ei este o strada. Alerg ce alerg ascunzandu-ma tot mai tare dupa copaci.  Ma tot uit in spate pentru ca ma simt urmărită.  La un moment dat ma opresc pentru ca nu mai aveam aer.

Ma sprijin de genunchi si decid sa fac o mica pauza. M-am indepartat mult de casa asa ca de ce nu?  Ma uit in jur. E liniste. E placut. Mi-ar fi placut aici un picnic, dar păcat ca nimeni nu il va face.

Deodată aud un marait. Inima a inceput sa mi-o ia la galop. Nu stiam de unde exact venea sunetul acelui marait pana cand am vazut 2 ochi. 2 ochi albastri. Ma uit speriata la acei ochi si încerc sa ma afund din ce in ce mai tare in acel copac. Ochi ăia s-au arătat impreuna cu trupul de care erau legati. Minunat. Un lup negru. Exista lupi in acesta padure? Eu speram sa fie un loc liniștit unde iti poti mânca picnicul. De frica am inceput sa alerg pe unde am putut, bineînțeles cu lupul dupa mine.

Ma uit in spate si nu il mai vad asa ca încetez sa alerg.

-Am scăpat...pentru un moment daaattt... zic aproape tipand.

-Crengi stupide...spun fiindcă ma impiedicasem.

Încerc sa ma ridic dar glezna ma durea ingriozitor. Ma uit spre ea si vad ca sângera. Minunat.