Vândută Unui Vârcolac

Chapter 6

Bate la o usa apoi se aude o voce. Baiatul imi face semn sa intru. Deschid usa si pășesc in interior.

-Buna ziua! salut politicos.

-Mia? Chiar tu esti???

- Unchiule?

-Mia...ce mare te-ai facut. Nu te-am mai văzut de mult timp. Ce faci? Cum esti?

-Pot spune ca nici bine nici rau...

-Imi dau seama... Sunt sigur ca mama ta are si in acest moment grija de tine.

-Da... Tu cum ai trecut peste? Doar este sora ta...

- Am fost distrus pot spune...chiar as vrea sa il omor pe cel ce i-a facut asta surorii mele, dar acum...nimeni nu stie ce ne rezerva viitorul.

-Asa e, dar stai liniștit...cred ca deja e undeva mort.

Adica nu l-am mai văzut de ceva vreme pe tip. Poate Derek L-a omorât atunci cand am auzit sunetul de foc...mhh...

- Ști si altceva? Inafata de moartea mamei?

-Doar ca tatăl tau a dispărut undeva... Dar nu stiu unde. E cu tine?

-Tata? Pai... Nu... Pentru ca nu l-am văzut cand a plecat si eu atunci ma speriasem si m-am dus la un prieten. Si acum...acolo stau. spun bineînțeles mintindu-l.

Nu puteam sa ii spun adevărul. Altfel as fi pusă in pericol. Si nu numai eu...

-De ce nu ai venit la mine? Ști unde locuiesc.

-Pai... Nu voiam sa deranjez. Oricum ma simt bine si acolo...

- Bine atunci... Si? Ce te aduce pe aici?

-A da...as vrea sa muncesc aici pentru o luna de zile. Am văzut ca aveti nevoie de o chelneriță.

- Desigur Mia. Maine pe la ora 8:30. Sa fi aici.

-Minunat. Abia astept.

-Si eu. Iti mulțumesc mult.

-Nu ai pentru ce! Pa Unchiule!

-Pa pa Mia! Vezi sa nu întârzi! spune si chicoteste.

Imi dau ochii peste cap si cand dau sa ies ma lovesc de acel baiat.

-Ups...imi pare rau. Trebuia sa fiu mai atenta pe unde merg.

-Nu e nimic... Ai avut noroc ca nu aveam cafeaua in mana. spune chicotind.

-Da...mare noroc am avut.

-Si? Ai obținut postul?

-Ai tras cu urechea?

-Nu chiar...doar ca mi-am dat seama, din moment ce stateai foarte atenta la anuntul acesta.

-Ah poate ca da.

- Si? Noua colega sau nu?

- Am obținut postul si de maine voi lucra aici.