Trandafirul Dragostei(Finalizată)

Capitolul 3

În sfârșit venise sâmbătă. Această zi era liberă pentru toți angajații companiei. Aceștia așteptau cu nerăbdare ziua de sâmbătă pentru a se odihni și a se distra.Însă,pentru Elly nu era deloc așa .Deși  era liberă,ea nu putea sa nu muncească de acasă.Își găsea mereu câte ceva de făcut doar ca să-și ocupe timpul. Când ea muncise din greu la un proiect pentru saptamana viitoare,se aude sunetul soneriei:"ding-dong","ding-dong".
-Oare cine o fi?Vin acum. Când  deschise usa,mare i-a fost surpriza când a văzut-o chiar pe mama ei în  carne și oase.
- Sunt eu Elly,mama ta!Mi-a fost atât  de dor de tine și am decis să te vizitez...
-Bine ai făcut,doar ca acum sunt puțin  ocupată...trebuie să  lucrez la un proiect foarte important. Daca vrei,intră  vom vorbi după ce termin.
-Iar muncești?Numai muncă  și  iar muncă  știi?Trebuie sa te mai distrezi și  să te relaxezi și tu puțin.Viața trece pe lângă tine...
-Mama te rog nu începe iar!zise Elly cam nervoasă.
-Bine,gata am terminat...
Preț de câteva ore a fost liniște  totală.Elly se scufunda în  muncă  și nu vorbise deloc cu mama ei,iar aceasta aștepta ca să-și termine proiectul ca să poată vorbi cu fata ei,în același timp gandindu-se de unde să înceapă discuția...Relația dintre cele două s-a stricat în  ultima perioada din cauza unui secret îngrozitor,pe care au încercat să-l  dea uitarii și să-l  ascundă ,dar acum Anca,mama lui Elly era hotărâtă să îndrepte lucrurile. Elly nu știa ce să-i zică mamei ei,pe de-o parte ar vrea să vorbească cu ea,să lămurească lucrurile și să o ierte,însă pe de altă parte,nu putea uita ceea ce i-a făcut. Afară  vremea se stricase,ajungând  să plouă  cu găleata  în doar câteva minute după ce Soarele ieșise pe cer.Vremea de afară descria perfect starea celor două.
-Elly, putem vorbi acum?Muncești de ore bune...mai ia-ți o pauză.,rupe tăcerea Anca,mama ei.
-Mamă,te rog nu insista să vorbim azi despre asta...chiar nu pot și nu am cheful necesar.Dintr-o dată,cineva bate la ușă:
-Imediat!,zise Elly.
-Buna!
-Dan, tu aici?,rămase mirată Elly.
-Da doamnă,am venit să vă  aduc dosarul pe care i l-ați cerut Andreei...m-a rugat să vin eu să vi-l aduc.
-Nemernica!,rosti printre dinți   Elly.
- Ați spus ceva?
- Nu, n-am spus nimic...mulțumesc  mult,dar nu trebuia să te deranjezi!
- Nu a fost deranj.
-Cine e?,rosti mama lui Elly din living.
-Cineva de la muncă  mamă!
- Eu cred că trebuie să plec,rosti Dan.
- Nu,intră  puțin  în  casă.Ai străbătut  atat de mult drum...intră sa te odihnești puțin,zise mama lui Elly venind și ea la ușă.
- Nu este necesar!,răspunse Dan.
-Exact mamă,în  plus poate are alte treburi de făcut!
-Insist!
Neavând ce face,spre marea disperare a lui Elly,acesta intră în  casă.
-Și de când  lucrezi pentru Elly?
- De curând, doamnă.
- Mă bucur că  Elly e înconjurată de oameni ca tine.Se vede ca ești un om   de treabă.Sper să te înțelegi bine cu ea,e o tipă cam cameleonică
Mamă  încetează!,interveni Elly.
-Vă mulțumesc  doamnă  pentru complimente!Sunt sigur că vom reuși să ne înțelegem,răspunse acesta.
Orele trecură repede,iar Soarele se ascunse ușor  dupa deal,făcându-i loc nopții.Într-un  târziu,Dan se hotărâse se plece acasă.În sinea sa , Elly deși  nu voia sa recunoasca,se bucurase de aceasta zi și  și-ar fi dorit ca Dan să nu plece, dar nu înțelegea de ce.Ce are acest bărbat atât  de special?