Trifoiu' Nenorocos

Stăpâne, stăpâne!

Doar știa Florin că o să înnebunească Viorel, și ce mândru era că-l calmase!

A fugit prin aeroport, să fie primul la baie. Viorel cu Mia erau în spate, nu i-a mai așteptat.

Știa că trebuiau ajutați mai mult, dar se pișa pe el. Când ieși de la baie, Vâlvoi, plânsă toată, trecu în goană pe lângă el, intrând în baia fetelor. Alergând după ea, Simona i-a ridicat din umeri lui Florin.

Păi se supărase până și el pe Mia, că el o compătimea prin casă, dezinstalase fata și Tinder. Părea că renunțase de tot, nu mai ieșea, toată în zdrențe. Aproape că se călugărise. Îl făcuse pe Florin de îl tot împingea pe Viorel sa acționeze, părea că de data asta stă după el.

Și când colo, Vâlvoi se descurca foarte bine, avea tot ce-i trebuia, scăpase de ce o plictisea la Daan. Aproape că o admira.

Deci știa că Lunganului o să îi facă creierul ca la pinball. Fix Daan, Florin clătină din cap.

Nu se aștepta să bage și stewardesa în asta.

"Excuse me," era Viorel cu mâna pe sus prin avion, cerșea atenție. Vâlvoi era la baie, în sfârșit tăcea.

Trebuia oprit, "Ce faci, bre?"

Florin nu primi răspuns. O roșcată înaltă în uniformă albastră se prezentă să vadă ce vrea Viorel. Florin se uita ca la accident.

"I'm really tall and this seat is very uncomfortable. My legs are hurting. Is it possible that I move in that empty one over there?"

Aia se uită unde îi indica, "Certainly, sir. But you must wait for the seatbelt sign to turn off."

"Please, it has to be now," era Viorel superconvingător, se agita în locul ăla strâmt. "My knees hurt."

Aia n-a avut ce să-i facă, "Sure, just keep calm, sir. Have you ever flown before?!"

Era alb la față Viorel sau ceva, de-l întreba asta. A fugit ca un laș, în fundul avionului.

Lângă Florin, Simona urmărea cu interes. Nu-i plăceau doar dramele provocate de ea, ci și să urmărească pe alții.

Î-a rânjit Florin, "Mă duc după el."

"Îl ursulești?" a râs ea.

"Vedem, că asta va fi greu de oprit. Poate să minimizez daunele."

Simona s-a lăsat grea pe el, așa că a decis că mai avea cinci minute.

Doar că o simți cum își croia loc cu mâna pe sub hainele lui. Își puse mâna peste a ei, peste tricou.

"Iar începi?"

Simona îi zâmbi, dar Florin era expert în evitarea de priviri galeșe.

"Mă duc să văd ce face ăsta."

In fundul avionului, Viorel l-a întâmpinat prietenos, "Chiar mă întrebam dacă reușesc să stau singur."

Florin nu avea nevoie sa ceară voie nimănui, s-a pus jos lângă el.

"Am venit să-ți zic o poveste."

Viorel făcu ochii mari la el.

"Te rog eu, nu! Chiar nu!" Era disperat. "Mă duc înapoi și stau cu ea!"

Măcar recunoștea că de aia plecase. Nu se ridica, așa că Florin a continuat.

"Fix înainte să vin în Amsterdam--"

"Florine, taci, că ne batem aicea și ne aterizează ăștia forțat."

"Treaba ta dacă vrei să faci pușcărie," Florin nu-și pierdu calmul.