Trifoiu' Nenorocos

Vreau să mi te-omoare

Simona regreta că venise după Florin. El și Viorel erau beți, deci nu se putea certa. Mai o trăsese și pe ardeleancă după ea.

Nici nu știa cui să i se plângă, se tot uita la telefon. Aproape că-i trimisese mesaj mamei lui, Nu știu ce să mă mai fac cu Florin. Să-l omoare ea!

Așa ar fi făcut, cu câțiva ani în urmă. Însă nu a rezolvat niciodată nimic, că Florin tot ce voia el făcea, și mama lui tot cu el ținea.

Vizavi, Mia și cu olteanul aveau o dispută care nu putea fi rezolvată decât prin dat de coate, unul altuia.

Pe deasupra, nici nu rămăsese singur bine, și Florin deja cunoscuse o Mirabela cu care avea treabă. Avea numere noi prin agendă. Cel mai grav era că Simonei nu-i păsa cum i-ar fi păsat, altădată. Avea probleme mai mari.

Peste masă, i se lumină ecranul de la telefon Lunganului, care răspunse după secunde în care s-a uitat nedumerit la el.

"Da," se ridică el în picioare, să iasă să vorbească în liniște, era harmalaie. Însă Mia trebuia să se dea la o parte, iar ea, ca și restul de la masă, îi asculta fără rușine conversația.

"Nu am mai fost în Iași, nu știu ce club e ăla."

"Cât de aproape?"

Se uită la telefon, "A, știu, am trecut pe lângă el."

Ceva i se zicea lui, că a făcut semn din cap Miei să se dea la o parte, și ea nu era Florin, care l-ar fi ținut acolo, de fun. Se ridică și-l lăsă să iasă să vorbească singur la telefon. Ea s-a pleoștit la loc în bancă.

"Vâlvoi! Ce mai faci tu?" Florin era pus să o împace.

"Mă gândesc unde dracu' mă mut eu în Amsterdam."

"Hai bre că nu e de mutat. Ne întoarcem la normal. Vă lăsați în pace, dacă nu vreți să vă cuplați, și gata."

Nimic nu pricepea. Simona se simți datoare să intervină, "Te ajut eu cu bani dacă e."

"Am bani strânși. E doar foarte greu să te muți singur."

"Hai că vine și Simona, după nuntă, se mai calmează lucrurile, vă reluați orarul ăla prețios de la baie. Ăla pe care i l-a detaliat lui Daan," Florin o încurajă.

Asta o făcu să zâmbească pe Mia, "Săracul Daan! Aia era? Mi-a zis că nu poate să descrie în cuvinte. Păi la început, când mi-a explicat mie regulile, am crezut că în orice moment poate urma: și dacă nu faci asta, te pocnesc!" Îl imita cu ciudă pe Lungan, "Nu vreau, dar așa trebuie!"

Viorel revenise, stătea în picioare să i se facă loc la masă din nou.

"Iară sunteți la povestea cum ți l-am speriat pe Daan?" suna mândru, o împinse pe Mia mai încolo doar prin cum s-a fixat pe ea până s-a mutat.

"Deci, mai stăm sau ne ducem?" Viorel survolă masa, neobișnuit de activ.

"Te ținem din ceva?" Mia se auzi, nici nu încerca să nu pară supărată.

"Păi dacă voi dormiți pe voi, eu am treabă."

Florin nu era supărat, "Io-s gata." Se ridică, "Mâine--azi--avem drum la Botoșani. La noapte spre București, e ceva. Dacă ai nevoie de mine, suni, și nu te duce aiurea că îți iei bătaie, stai să te poți întoarce, fugind. Nu vorbi neîntrebat și încearcă să nu faci poante."

"Ai agățat pe Tinder sau ce?" Simona îl întrebă, mai mult să-și dea seama care era rolul lui Florin în toată treaba.

"Io n-am nevoie de Tinder ca alții! Eu-s mai mult pe oportunitate: cine e în raza mea."