De te-ar înghiți valurile,
Şi-n mare de te-ai pierde,
La cine te-ai gândi ultima oară
Şi pe cine a-i vrea a vede?
O faci pentru un iubit anume?
Sau oare pentru o rană de demult?
Pentru familie? Din rușine?
Sau doar pentru că nu poți spune ce-ai de plâns?
Respiră și uită-te la apă,
La întunericul ce spre el te cheamă
Şi adu-ți aminte...
Că lumea un suflet-n minus nu condamnă.
Ia, nu te scufunda, copile!
Vrei gândurile a-ți îneca?!
Să nu le mai auzi cum țipă,
Şi zbiară pentru a te dispera?
Sunt demoni ce în tine vrei să îi păstrezi.
Îi dai afară, îi sălășluiești? Tu alegi.
Dar ține minte, nu-ți trebuie fapte sau cuvinte
Ci doar o privire către ce ai ajuns.
Şi atunci să-mi spui cât mai ai de plâns.
Iar eu te-aștept, unde culoarea mării pălește,
Unde mulți nu se încumetă a crește
Şi nimeni nu te mai neliniștește.
CITEȘTI
Poezii
PoetryViața curge în versuri, iar moartea în rime. Odată și odată tot am încercat să scriem poezii. Chiar și din plictiseală. Aici le voi sufla pe ale mele. >
