Legenda spune că... ( Changlix ) ✔️

De ce ai făcut aia?

Capitolul 20 - De ce ai făcut aia?

- Știi, îmi plac pisicile mele. Le ador, de fapt. Soonie, Doongie și Dori sunt adorabile. Prima pisică pe care am adoptat-o a fost Soonie, pe care am adoptat-o când eram mai mic, pe Doongie am adoptat-o de la un prieten care avea multe pisici, cam la doi ani după ce am adoptat-o pe prima pisică , iar pe Dori am luat-o de pe un site de pisici abandonate. Cum era viața fără ele?

Jisung se uita la băiatul șaten a cărui ochi străluceau atunci când vorbea despre pisicile lui. Fața lui era luminată, asta făcându-l mai atrăgătoar în ochii lui Jisung.

- Dar tu? Ce mai face Pharm? îl întrebă Minho, trezindu-l din visare.

Jisung clipi de câteva ori, încercând să-și dea seama ce întrebase băiatul mai bătrân decât el.

Minho râse ușor din cauza confuziei ce se citea pe fața lui, și repetă întrebarea.

- Pai, pe Pharm l-am adoptat când m-am dus la bunici, acum câțiva ani. Este de treabă, stă la locul lui și nu face prea mult deranj. A, da, și este un prieten bun cu care să înveți pentru examen. Mi-a ros firul de la căști! spuse exasperat Jisung.

Minho râse de expresia de pe fața băiatului.

- Te distrezi? Nu e amuzant! Chiar dacă am luat nota mare în test, pierderea lor chiar m-a afectat, erau căștile mele preferate!

Se uită la Minho care continua să râdă, admirându-i zâmbetul pentru câteva secunde.

- În fine. Este un prieten de nădejde atunci când vine vorba de seriale. Atunci dormim amândoi în patul meu. După cum am spus, nu ocupă prea mult spațiu și nu face deranj. Plus că e pufos.

Minho se uită atent la Jisung. Obrajii lui se mișcau într-un fel drăguț atunci când vorbea ( ce tot scriu aici?), iar felul în care gesticula era adorabil.

Jisung observă că Minho se uita la el. Continuând să vorbească, își apropie fața de a lui Minho, la numai câțiva centimetri. Minho se dădu în spate, roșind ușor. Jisung continuă să vorbească ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, bucurându-se de culoarea din obrajii șatenului.

- Ce? întrebă Minho.

- Ce? întrebă Jisung zâmbind.

- De ce ai făcut aia?

- Am făcut ce? întrebă Jisung, părând nedumerit.

- În fine. S-a sunat, eu plec. Pa! spuse Minho și se îndepărtă, trecându-și mâinile peste obrajii încă roșii.