Jurnalul inimii!(Finalizată)

Clara

La media o aveți pe Farah Zeynep Abdulah o actriță turcească foarte dragă mie.
Si in cele din urmă va astept cu un nou capitol din Jurnalul Inimii

Nimic nu este la fel de cand a aparut Călin din nou in viața mea.

Nu l-am mai vazut de la acea petrecere si au trecut luni bune de atunci.

Nu m-a cautat desi speram din tot sufletul să o facă.

Nici relatia cu Edward nu mai este la fel,desi vrea sa pară la fel ca inainte nu mai este,usor,usor se îndepărtează de mine.

Desi dormim in același pat,distanta este destul de mare intre noi.
Fiecare doarme pe marginea lui de pat,iar ziua încearcă de multe ori sa ma evite cand este prin casa.

Nimic nu mai este la fel de la acea petrecere!

Este destul de târziu iar soneria nu înceteze sa sune.
Sar din pat,dar Edward imi face semn ca merge el să deschidă usa.

Imi iau repede halatul de mătase peste pijamaua lejeră de vara si imi urmez soțul pana jos.Ceva nu este in regulă,iar gândul imi zboară la Călin.

Deschide repede usa iar in fata noastra se afla o femeie foarte frumoasă.

Inima mi s-a facut cat un purice la gândul ca Călin sa nu fi pățit ceva.

- Olivia!Îi spune Edward, fiind surprins de femeia din fata ușii,se pare ca se cunosc deja,deoarece se îmbrățișează de fata cu mine.
Îi da drumul din îmbrățișare atunci cand ma vede în spatele lui.

- Imi pare rau!
Imi spune în timp ce își sterge lacrimile aparute pe obrajii palizii ai femeii si cauta ceva prin geanta !

- Tu trebuie sa fii Clara!Imi spune în timp ce imi întinde un carnetel si un trandafir roșu ofilit,ascuns între paginile lui de mult.

Vreau sa il prind în mână,dar il scap jos atunci cand imi dau seama ca este jurnalul meu...."Jurnalul Inimii"

Picioarele nu ma mai țin,iar Edward ma prinde la timp in brațe,exact la timp ca sa nu cad jos.
El este punctul meu de sprijin de ani buni.

Imi revin destul de repede,dar sunt panicată in privința celui pe care l-am parasit acum mulți ani de zile.

Incerc sa vorbesc desi nu stiu daca o sa reusesc.

- Ca..........lin.....!Reusesc să rostesc după câteva minute.

Edward ma privește și nu îi vine sa creada ca am putut sa rostesc câteva cuvinte.

Ma îmbrățișează si începe sa vorbesca:

- Iubito,o sa fie totul bine!
Il îmbrățișez si eu si incep sa plâng,stiu ca celalalt nu este in regulă.

Olivia începe si ea să vorbească cu mine:

- Călin este soțul meu si trebuie sa recunosc ca are nevoie de tine,tu esti cea care poate sa il scoată din starea in care este.

El lucrează de mulți ani in armata,acum câteva zile trebuia sa fie într-o operatiune,dar împreună cu colegii lui au cazut intr-un atentat din care au supraviețuit foarte puțini dintre ei.

Il caut cu privirea pe Edward și îi cer sa ma ajute ca intotdeauna.

Picioarele nu ma mai țin așa ca mergem în sufragerie,această femeie trebuie sa imi spună totul despre el.

Am aflat ca a intrat in comă,chiar inainte sa imi strige numele.

Olivia a cautat prin lucrurile lui si a gasit jurnalul rămas de la mine si cartea de vizita pe care i-am înmânat-o chiar eu în mana in seara aceea la petrecere.

Dupa câteva ore ma aflu la spital în secția de Terapie Intensivă.
Ma apropii de el este complet intubat,dar pot macar să îi ating mana.

Olivia mi-a spus ca doctorii i-au dat puține șanse sa se trezească iar următoarele 24 de ore sunt decisive.

Încă o lovitura grea care ma trosneste la pământ,încă o lovitura grea pt mine.

Îi prind mana in mâinile mele si o mângâi usor,apoi imi aplec obrazul de ea care nu încetează sa se oprească din plâns.

- Tre,trebuie sa te treze....sti!
Incerc sa ii șoptesc,stiu ca ma aude si sper sa nu ma părăsească și el cum au facut-o și ceilalti dragi.

- Te iub.....esc!
Îi mărturisesc eu.