The truth behind the lies ♥14♥

651 42 2
                                    

Angie's point of view:

Dupa ce Louis a ajuns la mine acasa, am inceput sa il iau direct la intrebari.

-Deci draga Louis, spun invrtindu-ma in jurul lui. De ce pariu era vorba? PRntru cateva secunde regret miscarea facuta dar la naiba ma implica pe mine acel pariu stupid si curiozitatea ma roade atat de tare.

Vad cum Louis face ochii mari si ma priveste socat si in acelasi timp speriat.

-T-tu de unde stii? Intreaba el balbainduse ca un pampalau.

-Uite Louis, eu stiu niste chestii,iar tu stii ceva mai mult decat mine, te-am chemat aici ca sa aflu lucruri in plus, intelegi?! Nu ca sa ma enervezi. Spun ultima propozitie astfel incat sa nu o auda, dar am esuat si sunt mai mult ca sigura ca a auzit tot.

-A-angie, eu nu iti pot spune tot...zice el fastacinduse pe scaun.

-Ce e asa de greu Louis, ce?

-Bine bine nu ma mai presa iti voi spune.

Nu am zis nimic la afirmatia lui am zambit satisfachta asteptand sa aflu tot.

-Cand eram in excursie, eu si Harry eram deja certati asa ca eu si inca niste tipi, am pus pariu cu Harry ca nu reuseste sa ti-o traga pana la sfarsitul anului. Dar se pare ca a reusit, si acum noi va trebui sa ne retragem din joc. Iddea e ca el nu te iubeste, de la bun inceput a fost doar un parou ci nimic mai mult. Harry e o persoana competitiva caare mereu obtine ceea ce vrea si se pare ca te-a obtinut si pe tine. Spune Louis terminand tot ce a avut de spus cu un ofta mai lung. Simteam cum aveam sa ma prabusesc la pamant si lacrimiilecarr amenintau sa curga. Cu fiecare lucru pe care mi-l spunea in plus despre Harry simteam cum acel din ppumnal din inima mea se invartea in loc. Imi venea sa urlu din cauza a toata durerea imbinata cu dezamagire si furie pe care o simteam. Dar asta era doar adevarul. Adevarul din spatele tuturor minciunilor. Nu pot sa strig ct de tare doare, nu mai am nici un pic de vlaga in mine. Sunt un nimic m-am lasat prada sentimentelor si am izbucnit in plans siroaie de lacrimi imi vurgeau pe obraji in timp ce dadeam cu pumnii in podea si racneam cat de tare puteam din cauza durerii. Am auzit usa de la intrare si am dedus ca Louis plecase. Dar nu imi pasa catusi de putin de Louis fusesem tradata, mintita si injosita in ultimul hal si asta din vina mea, am picat prada farmecului lui inca din prima zi. I-am permis orice si a facut tot ce a vrut cu mine toate acestea lovindu-ma pe mine ca o palma dar avand un impact in suflet. Eu nu sunt o persoana puternica. Cei puternici nu placg si nu isi pun toata speranta si toate sentimentele intr-un rahat de relatie. Zgariam cat puteam de tare parchetul cu unghiile din princina amintirilor lui in mintea mea. M-am ridicat si am luat veioza de pe noptiera in a doua secunde aceasta era in bucati imprastiata pe pat. M-am dus la raftul cu cartii si le-am daramat pe toate. Toate zgomotele provocate de mainile mele. Sangele care imi curgea prin vene era combinat cu furie si adrenalina. Simteam atata adtenalina curgandu-mi im venne ca m-a sfi aruncat de la balcin dar mi-as face rau mie si nu vreau asta. Am continuat sa zgarii tot ce prindeam sa sparg si sa rup. Sa dostrug lucruri nevinovate asa cum mi-a fost si mie dostrusa inima nevinovata. Dupa ce am terminat camera mea arata ca un mare dezastru. Dar nu imi pasa. Ma simteam mult mai bine dupa asta. Ma simteam eliberata. Dar nu suficient. Am auzit cum usa de la intrare este deschis si inchisa la loc si cum cineva urca pe scarii. Panica m-a cuprins trezindu-ma la realitate si ascunzandu-ma rapid dupa usa. Mare mi-a fost mirarea cand pe usa a intrat Russel. Cand l-am vazut nu am facut nimic altceva decat sa ii sar in brate. Aveam nevoi de un sprijin, de cineva alaturi, de un refugiu, iar el era persoana potrivita. M-a luat in brate si m-a asezat in pat. Numai analizandu-l atent in inima mea o scanteie s-a reaprins pentru barbatul frumos cu care am fost odata.

Am inceput sa vorbim si spre surpriderea mea m-a inteles perfect. Acum stiu de ce il iubesc. Si mai important stiu ca il iubesc cu toata inima si fiinta mea.

-Uite Angie stiu ca nu e un moment tocmai potrivit dar eu nu am mai suportat distanta dintre noi. Nu am mai putut suporta lipsa ta in viata mea. Angie fa-ma cel mai fericit barbat si maritate cu mine. A spus acesta zambind si ochii sai albastrii stralucind. Statea in genunchi in dreptul patului cu cutia in mana.

Cand am auzit cuvintele parasindu-i gura un infinit de emotii au izbucnit in mine. Nu stiu ce m-a determinat sa fac asta, dar am acceptat. Intradevar iubirea mea pentru el nu se sfarsise acum trei ani si in niciun caz nu puteam nega asta.

⇨⇨⇨⇨⇨⇦⇦⇦⇦⇦
My dears asta e un capitol cat de cat socant cred...vor mai urma maxim doua apoi epilogul. ♥♥♥KISS♥♥♥VOT♥♥♥COMMENT

She is...my teacherUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum