Iubire sau ura

#2

   -Ce? Unde sunt?

   -Cine esti?

   -Nu stiu..

   -Daca nu zici te omor.

   -Jur, chiar nu stiu!

   Eram legata cu catuse de fier la maini. S-a apropriat cu un cutit de gatul meu. I-am dat cu catusele in cap asi l-am lasat intr-o balta de sange. Din nou vad negru in fata ochilor. Ma trezesc intr-o camera mov cu albastru.

   Un baiat foarte dragut statea pe un scaun.

   -Cine esti?

   -Nu stiu..

   -Iti arde de glume proaste?!

   -Nu!

   -Atunci s-o luam pe cealalta parte. Imbraca-te cu astea. Daca pana maine la ora 14:00 nu-mi vei spune cine esti vei regreta.

   M-am ghemuit si am inceput sa plang. El a isit din camera trantind usa in urma lui. Ii se auzeau pasii cei puternic apasati pe coridor.

   *ziua urmatoare, ora 13:55*

   Cobor in bucatarie.

   -Ia zi curvo, cine esti?

   -Nu stiu.

   Atunci mi-a tras o palm si am cazut jos. Am scanctit de durere. Am lesinat din nou.

   *peste alte cateva ore*

   Stateam in pat. Era era la marginea lui. Uitadu-ma la el mai bine este foarte dragut. Ah.. idioato, poate e fractu'!

   -Deci cine esti?

   -Te rog sa ma crezi. Am cazut intr-o amnezie sau ceva de genu' asta. Nu stiu mai multe decat stii tu despre mine, poate nici atat.

   Se observa ca este foarte nervos, mai ales datorita faptului ca am tipat la el. S-a apropriat de mine..