Iubire sau ura

#11

   Ajunsa pe niste stanci Kira s-a aruncat in apa. Am crezut ca a murit, ca s-a sinucis la adancime maxima. Ma uit sa vad daca mai traieste iar ea era bine mersi inotand printre corali.

   -Hai, Bea! Apa este calda!

   -Nu este cam adanca?!

   -Foarte!

   -Nu stiu daca stiu sa inot.

   -Exista doar un mod de a afla.

   Si ma trahge in jos. Am inceput sa dau din maini si din picioare, dar inutil, m-am scufundat ca topurul.

   M-am trezit intr-o camera din vila.

   -Imi pare rau Bea.

   -Nu face nimic, nu am murit.

   Si ii zambesc. Ea imi zambeste la randul ei.

   Din bucatarie s-au auzit multe cioburi cazand.

   Am coborat speriate. Eaten si Dereck erau plini de sange, iar geamul era spart. Era ceva suspect, cioburile au fost in interior, deci ceva a spart geamul din exterior si i-a umplut de cioburi si sange.

   In acest moment ei doi sunt la spital si eu imi contemplez intamplarile cu care am fost blestemata de pe canapea. Ma uit la un show TV prost.

   -Bea, noi mergem in oras, vii cu noi?

   -Nu mersi, imi este rau. Ma gandeam ca ar trebui sa ma odihnesc putin.

   -Of.. Saracuta de tine, ne intoarcem repede, OK?

   -Nu vreau sa va stricati distractia din vina mea.

   -Bine, paa!

   -Paa, distractie placuta!

   Fetele au plecat. Ma gandeam in continuare la ce s-a intamplat. Probabil ca Anabel a fost..

   Cat timp ma gandeam la cele intamplate iar s-a auzit acelasi zgomot de geam spart...