Messages from an anonymous {Vol. 1}

"M-ai minţit din nou!"

    Și Sindi mi-a distrus ziua din nou! De unde are asta numărul meu?! De ce îmi strică mereu ziua?!

   "Te urăsc Sindi" murmur eu printre dinţi .

     Mâine e ultima mea zi liberă...

Mă întreb dacă Mike va veni la școală...Sper să vină! Am nevoie de el! Sper...

    

*Ora 23:15*

   Îmi fac un duș si mă bag în pat ,punându-mi plapuma în cap. M-am gândit incredibil de mult la Chris. De ce nu mi-l pot scoate din minte pe acest băiat? 

****

  * Telefonul îmi sună*

  Eu dormeam buștean până când telefonul meu începe să sune. Îl iau cu mâna de pe masă, rămânând nemișcată si cu ochii inchiși.

--Alo? *spun somnoroasă*

--Dragă,eu sunt la bunica cu tatăl tău. Să nu îţi faci griji. *spune mama*

--Bine. Pa. *spun închizând apelul*

    Eu eram pe jumătate adormită,dar tot m-am sculat din pat.

   Mi-am făcut rutina si am pornit în bucătărie.

   Am început să râd ca nebuna, amintindu-mi de glumele lui Chris.

   Luând cutia cu lapte din frigider si cerealele din dulap le amestec într-un bol si mă duc in sufragerie să le mănânc.

    

****

   Imi iau căștile in urechi si pornesc la jogging de dimineaţă. E prima dată când fac asta, dar pare relaxant!

      Lumea mi se pare altfel cu căstile in urechi.

     Deodata in faţa mea apare un căţeluș mititel si alb. Era așa de scump!

    Sare pe mine ,iar eu urlu ceva gen:

"Aaa! Vrea să ma muște! Luaţi-l de pe mineee!"

     

***

    În drum inapoi spre casă vroiam sa ma uit cât e ora de pe ceasul de pe mâna ,dar imi amintesc că mi-am uitat la Chris acasa!

 

"Bravo Jessica!" murmur eu

   Pornesc spre casa lui .

Din perspectiva lui Chris:

   Agh! Nu înţeleg de ce ne certăm atâta eu si cu Jessica! De ce nu poate intelege că mie nu imi pasa de Sindi? Doar pentru ca am vazut-o la patinoar, asta nu inseamnă că o plac sau dastea! Dar Jessica nu înţelege ..

   Mă duc în sufragerie unde mă tolănesc pe canapea căutând la Tv un film interesant.

    Sunt întrerup să niște ciocănituri in ușa de la intrare.

    Mă scol de pe canapea si o deschid,zărind-o pe Jessica.

--Pot sa intru? intreaba ea

--D..Da. Desigur. *mă bâlbâi eu*

     Oare de ce a venit aici?

--Mă duc in fosta mea cameră sa imi caut ceasul. *spune ea urcând scările*

     Mă urc după ea :

--Jessica...Știu ca esti supărata de mine. *spun punându-mi mâna la ceafă*