Cum rămâne cu Chris?

10.5K 676 13
                                    


      În acea încăpere se făcea din ce in ce mai frig. Eh,pentru mine nu conta,atâta timp cât eram cu Chris.

          Mâna lui era așa caldă. Era o plăcere să îl ţii de ea.

          

-Chris! zic eu

-Da pisi! răspunde el

-Când ...o să te vãd la faţă?

-Iarăsi același subiect? întreaba el

-Da.

-Hai culcă-te . Că de dimineaţă o sa te trezești acasa la ai tăi.

-Nuu. Nu vreau. Atunci de ce m-ai adus aici?

-Ca sa nu zici că sunt un necunoscut. De aia! Noapte bună!

-Mda...nu e prea bună. răspund eu

   Ne culcăm pe un pat moale. El se așeaza in spatele meu ţinându-mă de mijloc. Nu vroiam sa adorm. De abia mi l-am imaginat putin cum arată. Eu nu mă culc! Eu...nu...mă....ZzZzZ

*A doua zi,dimineata*

     Normal. Normal. Logic că m-a adus acasã. Cum naiba m-a adus acasa,in patul meu făra sa simt nimic? Ah!

        Cobor la masa si ii văd pe părintii mei împachetând niste lucruri.

-Neaţa! Ăm,ce faceţi? întreb eu

-Scumpo! Nu stiu cum să iti zic...dar...NE MUTĂM! spune mama

--CE?! Pe mine nu ma întrebaţi? Unde? De ce?

-Nu trebuie sa te întrebam pe tine,dragă! Oricum vii cu noi. Plecam in California ,mâine! spune tata

      Când am auzit cuvintele astea, parcă mi-a căzut faţa! Eu? Sa mă

mut? În California? Eu nu mă mut. Cum rămâne cu Chris? De abia l-am cunoscut,puţin!

Hello dragilor! Scuze că nu am mai postat demult!  So,vă place? Vreti next? La 9 voturi pun next . :*

Messages from an anonymous {Vol. 1}حيث تعيش القصص. اكتشف الآن