Singurătatea e să crezi,
Că ai prieteni care te iubesc,
Și că sunt acolo pentru tine,
Cum tu ești acolo pentru ei.
Și de-ar fi să cred în oameni,
Poate pentru a mia oară,
Tot aș sta puțin de-o parte,
Așteptând ca să îmi treacă.
Căci în viață nu ți-e nimeni,
Nici aproape și nici veșnic,
Că o prietenie trece,
Și se pierde-n scurte vremuri.
