Douăzeci și unu

4 1 0
                                    


Cuvintele sunt centrul universului, 

Ele ne ridică, ele ne coboară, 

Și tot ele ne distrug, 

Întâia și prima oară.


Grele precum bolovanii, 

Sau ușoare ca o pană, 

Reci și ascuțite-n lamă, 

Sau fierbinți și fără seamăn.


Dar cea mai cu degrabă seamă,

Au putere numai cele, 

Ce sunt spuse cu iubire, 

Sau cu de-o potrivă teamă.

PoemisUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum