Stepbrother?

73. "Am să plec"

Jk: Ca să ști nu mi-e rușine și nu regret nimic din momentul în care ai apărut tu în viața mea și până acum!

Zendaya:...Eu da.

Pov. Zendaya.

Jungkook se uită la mine cu o față puțin tristă. Merg la el și îl i-au de mână și-l trag după mine până la masă, unde ne așezăm.
Kevin vine rapid lângă mine și-mi spune:

Kevin: Mami, mami, doamnele alea de acolo se uită la mine... dacă vor să mă fure?*spune el panicat cu mâinile pe obraji*

Eu: Ști începi să semeni prea mult cu Kevin din singur casă. În fine. Hai să văd.

Kevin zâmbește și mă ia de mână, ducându-mă lângă niște doamne, eu ducându-mă mai aproape ca să le pot vedea fața.
Rămân uimită să o văd pe mama mea, mama lui Jungkook și mama lui Jimin.

Eu: Kevin, vino!

El vine lângă mine.

Eu: Mamă ce faci tu aici?

Ea: Ce faci tu aici?

Eu: Eu am întrebat prima.

Ea: Păi mama lui Jungkook ma invitat.

Eu: De unde vă cunoașteți?

Ea: I-am creat o dată o bijuterie comandată de soțul ei.

Eu: Oh... bine!

************

Eu: Kevin, puiule unde ți-e brățara?

Kevin se opriră din mâncat și-mi răspunde:

El: Nu știu!

Eu: Când ai purtat o ultima dată?

El: Când eram la Jimin.

Eu: Vai...acum trebuie să merg să o caut.

El: Dar de ce este atât de importantă? Este doar o brățară.

Eu: Îți spun după, bine? Plec. O chem pe Elena!

Pov. Jimin.

M-am așezat pe canapea așteptând ca roșcata de lângă mine să-și facă treaba pentru care am plătit o. Se pune peste mine, dădu-mi tricoul jos.

Eu: Nu-mi plac roșcatele! De ce mi te-au trimis pe tine? Doamne ferește!

Ea nu-mi băgară spusele în seamă și doar îmi sărută abdomenul.

Eu: Ști ce grea este viața când nu m-ai ești cu persoana iubită? Ia exemplu de la mine: Plătesc pe una să mă satisfacă, dar eu sunt cu gândul la alta și-mi înec amarul în bere și ce o fi ăsta.

Fata: Taci! O dată și lasă-mă să-mi fac treaba.

Eu tac pentru un moment, iar ea își trece limba peste abdomenul meu... îl sărută, îl mușcă lăsându-mi semne roși care în curând vor deveni movali. Încep să râd în hohote.

Fata: De ce râzi?

Eu: Degeaba ești c***ă că nu ești bună de nimic! Vai... că te-am și plătit.

Ea din contra mea își mai trecură o dată o dată limba peste abdomenul meu, dar mai apăsat, asta făcându-mă să râd și mai tare, iar așa mi-am scăpat sticla de Soju din mână.

Eu: Băga-mi-aș gura ta... mi-am scăpat berica...

Fata: Tu nu ești excitat deloc, mă?

Eu: Nu!

Fata: Păi stai că ți-a duc eu ceva de băut.

Eu: Lasă, nu încerca să mă îmbeți că de făcut, tot nu o fac cu tine. Bă, nu înțeleg de ce nu ai niciun efect asupra mea... măcar ai sânii ăia mari, da' nu ajută la nimic. Zendaya doar dacă se îmbraca puțin mai provocator eram gata!

Ușa se auzi, iar eu rapid îmi iau tricoul pe mine, iar pe fată o ascund sub canapea (😅🤣). Merg să deschid ușa, iar pe ia intră Zendaya.

Eu: Arăți bine, dragă!

Ea: Da-s pijamale, mă!

Eu: Tot arăți bine!

Ea: În fine! Când Kevin a venit la tine și-a pierdut brățară aici, ai găsit o ?

Eu: Nu, dar am să o caut!

Zendaya intră rapid în cameră, mergând lângă canapea ne așezându-se, eu m-am dus repede la etaj în camera mea. Văd o brățară pe noptieră, merg și o i-au, răsuflând ușurat cobor înapoi.

Eu: Am găsit o!

Ea: Mersi! Și Jimin?

Eu: Ce?

Ea: Pac!!*spune ea și dă cu piciorul drept sub canapea* Dragul meu, nu ascunzi tu de mine târfele sub canapea, ok?

Eu: Ce? Cum ți-ai dat seama?

Ea: Parfumul, dragul meu...izul de parfum ieftin.

Eu: Poți ieși!

Fata ieșiră de sub canapea, și ieșiră repede pe ușă.

Ea: Hai, măi Jimin...cu roșcate? Serios?

Eu: Scuze. Dar în fine! Ia brățară fiul tău, neobrăzat!

Ea: "Neobrăzat"? Ar trebui să îți fie rușine că vorbești așa despre fiul tău!

Eu: Fiul meu? Da de unde!

Ea: Poftim?

Eu: De unde ai vrea să știu dacă este fiul meu și nu e al altuia? Hăm? N-are nicio trăsătură de la mine!

Ea: Deci mă acuzezi că te-am înșelat. Ști dacă în ultimul an erai lângă noi, sau în timpul acesta erai m-ai atent cu el sigur observai zâmbetul și alunița de pe gât...astea ce sunt? Nu-s trăsături? Este vina mea că seamănă mai mult cu mine? Unde ai fost când l-am născut? De ce nu ai venit? Atât de greu era? Te-am așteptat în fața geamului cu o perfuzie-n mâna și cu Jungkook în spatele meu care-mi spunea: "Nu va veni, nu-l mai aștepta" credeam că vi, nu pentru mine, pentru Kevin. A venit tatăl tău să ne vadă, dar tu nu, au venit băieți, dar tu nu. Tu erai singurul pe care-l așteptam. Când am aflat că am pierdut celălalt prunc...am fost terminată. Am plâns de umărul lui Jungkook ore-n șir...unde erai când am avut nevoie de tine? Unde? Ști dacă nu te iubeam făceam avort, nu-l țineam, dar am acceptat să mă chinui sigură...dar din fericire nu am făcut-o... Felix a fost lângă mine mereu. Ști? L-am certat o dată pe Kevin fiindcă îi spune lui Felix tată, mi-am dat seama că Felix chiar merită să fie tată, dar tu nu... așa și vine vorba: "Tată nu ți-e ce-l care te face, ci ce-l care te crește" Felix încă mai era tatăl său, dacă nu te opuneai tu. Dar acum eu sunt și mama și tatăl său. M-ai distrus...cam atât am avut de spus...a da era să uit să-ți spun: Te urăsc!*spune cu ochii în lacrimi*

Eu: Încă o șansă...?

Ea: Nu! Dacă îți voi da încă o șansă, ar fi...nu știu...ca și cum aș citi o carte de două ori, mereu voi ști finalul ȘI dacă te voi ierta de fiecare dată te vei obișnuii și de fiecare dată mă vei răni...poate într-o zi și la propriu nu doar la figurat. Ști ceva? Pleacă din viața mea, du-te și nu m-ai veni...e m-ai bine pentru amândoi.

Eu: Am să plec...

____________

O întrebare: Știe cineva turcă? Vă rog să-mi spune ți dacă știți.