𝖱𝗈𝗒𝖺𝗅 𝖫𝗈𝗏𝖾 » 𝖧. 𝖧𝗒𝗎𝗇𝗃𝗂𝗇 ✓

༺ ①② ༻

— Nu avem de cine să ne ascundem.

Mâinile șatenei au mângâiat pielea fină a gâtului băiatului înainte de a și le împreuna după ceafa lui, discomfortul simțit de Hyunjin față de apropierea ei determinându-l să o dea jos politicos înainte ca cineva să-i observe.

— Nu este un comportament adecvat pentru seara și locul ăsta, Tzuyu.

— Yaah, de-abia așteptam să te revăd și tu mă respingi! se bosumflă supărată, băiatul oftând exasperat în timp ce s-a ridicat de lângă ea.

— Uite, Tzuyu..

Vrea să înceapă brunetul care își lăsa picioarele să-l conducă către ieșire cu fata în urma lui, însă melodia lentă ce a răsunat în tot palatul i-a luat vorbele din gură făcându-l să-ți mute privirea pe centrul încăperii unde prinți și prințese au început un vals lent.

Neștiind dacă ar trebui să-și continue drumul sau nu, Hyunjin a privit înspre mama lui care i-a făcut un semn subtil să invite la dans prințesa ce îi zâmbea entuziasmată.

Îndată ce cântecul ce îți provoca instant un sentiment ciudat dacă îl dansai cu persoana care te atrage a atacat urechile lui Momo, aceasta și-a luat privirea de pe tinerii cu care vorbea și a făcut contact vizual cu Hyunjin care o privea pierdut, luându-și inima în dinți și începând să înainteze înspre locul unde prințul se afla chiar înainte ca mâna lui Chan să-i atingă brațul pentru a o invita la dans.

Cu pași hotărâți și plini de încredere a trecut prin fața Regilor Lee și Hwang pentru a ajunge în dreptul Prințesei Tzuyu, apucând fără ezitare mâna lui Hyunjin și pe cealaltă poziționând-o pe umărul lui.

Prințul a rămas blocat preț de câteva clipe, urmând să-și așeze mâna pe talia ei pentru a nu o lăsa cu ochii în soare într-un moment în care nu se aștepta la asta din partea ei.

Sub privirile complet șocate ale Reginei Hwang și Tzuyu, bruneta și-a apropiat buzele de urechea băiatului pentru a-i vorbi, cei doi începând să se miște pe ritm cu o grămadă de priviri dezorientate și surprinse asupra lor.

— Putem vorbi?

— Desigur, prințesa mea.

— Nu-mi mai spune așa. Vorbește-mi despre ce s-a întâmplat afară.. continuă după ce își drege vocea, rămânând cu obrazul lipit de al lui Hyunjin pe tot parcursul discuției.

— Nu am fost destul de explicit?

— Nu prea, având în vedere că Prințesa Tzuyu este intrată în grațiile tale.

— Vrei să deschidem discuția asta aici?

— Exact asta vreau.

— Bine, cum dorești. Părinții mei vor să mă căsătoresc cu ea chiar dacă nu asta este dorința mea.

— Dar ce îți dorești?

Hyunjin a fost luat prin surprindere de chipul angelic ce apăruse la câțiva centimetri de al său, promițându-și în gând că de fiecare dată când va avea ocazia, o va analiza pe Momo cu cea mai mare plăcere de parcă ar fi cea mai complexă ecuație, căci nu se putea sătura de privirea ei suavă și buzele pentru care ești în stare să implori să te atingă.

— Îmi doresc să te fac să-l uiți pe Lee Minho, și să mă porți doar pe mine în gând și în inimă pentru tot restul vieții.

Acum prințesa ai cărui ochi mari au început să sclipească precum bolta cerească pe timpul nopții la auzul mărturisirii ghidată de inimă, și-a lăsat inima să o zguduie atât de puternic pentru prima dată în viața ei, lăsându-și ochii visători să cadă pe buzele pline față de care prinsese un dor incredibil.

— Ești sigur că asta vrei? Te pot răni chiar dacă nu am intenția asta.. se confensează la rândul în timp ce nu mai are curaj să-l privească în ochi pe prințul confuz, așezându-și chipul pe umărul lui în timp ce medita nostalgică asupra vorbelor ce fuseseră spuse.

— Nu voi fi rănit dacă reușesc să-l scot pe acel băiat din inima ta. Sau nu este vorba de Minho? Cine este, atunci? Bangchan?

— Bangchan nu este mai mult decât un bun prieten de familie. replică cu rapiditate, Hyunjin ridicându-și privirea în încăpere și dând de toți apropiații care nu puteau trece peste șocul provocat de gestul lor. Eu așa îl consider, în ciuda dorințelor întunecate ale părinților mei.

— Tu ce ai în gând, Momo? De ce crezi că nu va merge și că mă vei răni?

— Pentru că, Hyunjin.. S-au jucat cu sentimentele mele, așa că eu o să mă joc cu reputația lor.

Rostește aceste cuvinte cu aceeași expresie facială nulă în timp ce privea fix în ochii brunetului, urmând să-i elibereze mâna și să se întoarcă la masa de la care a venit, Regina Lee și Felix teleportându-se lângă ea în timp ce fierbeau de curiozitate pentru a o chestiona.

Hyunjin a înghițit în sec având privirea blocată pe tânără, neobservând-o însă pe șatena ai cărui obraji erau pe rând atacați de lacrimi fierbinți din cauza micuțului vals al celor doi, mama lui Hyunjin înaintând amenințător înspre acesta și făcându-i un semn subtil să o urmeze în fața palatului unde nu era nimeni.

— Ce se întâmplă între tine și rușinea familiei Lee?

Întreabă femeia cu seriozitate în voce în timp ce încerca să-și camufleze nervozitatea, privirea ei fiind fixată pe apusul soarelui de dinaintea lăsării întunericului.

— Mamă, nu o numi așa de față cu mine. Voi fi sincer față de tine. îi comunică calm, ajungând lângă ea și sprijinindu-se cu brațele de bările ce înconjurau clădirea. Cred că.. Cred că vreau să mă căsătoresc cu Momo.

— Vrei, ce?! tresare deîndată regina, simțindu-se amenințată pentru prima dată de vorbele fiului ei.

— Ai auzit bine, mamă.

— Asta se va întâmpla doar peste cadavrul meu! Nu permit să fii tras în jos și făcut de rușine din cauza acelei fete care s-a abătut de la normele societății! Nu vreau să fii tu acela care o acceptă după tot ce s-a întâmplat și după tot ce s-a vorbit despre ea! Vrei să ne murdărești numele așa cum a făcut și prințesa cea naivă? În plus, este prima dată când o cunoști mai bine! Cum să spui că vrei să fie regina ta? Ai luat-o razna?

Îl ceartă regina care s-a oprit din țipat pentru a-și recăpăta răsuflarea, faptul că Hyunjin nu schițase niciun gest de regret sau frustrare determinând-o să se enerveze și mai tare decât era deja.

— Iubire la prima vedere, se pare. afirmă blând în timp ce îi oferă reginei un zâmbet plin de încredere în colțul gurii, care a făcut-o să explodeze.

— Hyunjin, vorbesc foarte serios! Nici eu și nici tatăl tău nu-ți dăm voie să ai o relație cu acea rebelă!

Tonul și emoțiile din vocea ei se combinau perfect cu expresiile ei faciale pentru a-i da de înțeles prințului că era foarte hotărâtă asupra vorbelor ei, trecând pe lângă brunet pentru a intra în palat ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat însă Hyunjin a vorbit cu aceeași calmitate.

— V-am cerut vreodată permisiunea?

— Deja întreci măsura. Ai tot ce îți dorești, Hyunjin. Ești un prinț chipeș, tânăr și inteligent, ba chiar cel mai frumos din această încăpere, o ai pe Prințesa Tzuyu care este oricând gata să-ți fie regină, o fată educată și frumoasă.. Iar tu cerșești atenția unei ingrate?

— Mamă, ajunge!

Strigătul enervat și exasperat al prințului a făcut-o pe femeie să-și deschidă gura de surprindere, fiind prima dată când fiul ei ridică tonul la ea pentru un motiv pe care îl consideră atât de stupid.

— Eu iau deciziile pentru mine, nu tu sau tata. Dacă eu vreau ca Momo să fie regina mea, atunci ea va fi regina mea.

♡

v-am răsfățat prea tare cu capitolele astea postate în zile consecutive, sfidând așa zisul 'program' la care am renunțat de ceva timp. sper că vă place! ヾ(＾-＾)ノ

ora următoare am teza la română, wish me luck ┌(˵༎ຶ ل͟ ༎ຶ˵)┐