ғɪᴠᴇ sᴇᴄᴏɴᴅs ᴀɴᴅ ᴀ ᴋɪssʸᵒᵒⁿˢᵉᵒᵏ [✔]

Chapter 4

𝙅𝙪𝙣𝙜 𝙃𝙤𝙨𝙚𝙤𝙠

     Am trecut pe lângă tine. Nu te-am privit. Nu am avut destul curaj să o fac.

     Pentru că sunt slab și gura vorbește fără mine.

     Pentru că m-aș fi oprit să-ți vorbesc de față cu toată lumea.

     Pentru că... nu aș rezista doar să te privesc.

     M-ai privit cum ies din sala de dans, dar nu ți-am auzit pașii în urma mea.

     De ce credeam că vei veni după mine?

     De ce aveam speranțe că mă vei striga pe nume?

     Cum ar suna numele meu pe buzele tale?

     Rău?

     Sau romantic?

     Vreau să aflu, Min Yoongi. Vreau să-mi aud numele rostit de tine.

     Nu știu de ce am plecat așa din sală. Dar gestul lui JungKook m-a deranjat. El... te place, Yoongi. Te place încă de la prima vedere.

     L-am privit și încă o fac, căci doar așa îmi dau seama ce vrea să facă sau ce gânduri are cu tine.

     JungKook nu te merită. JungKook nu te cunoaște cum te cunosc eu. El îți știe doar numele.

     Eu te cunosc. Te cunosc din primul an de facultate.

     Știu ce îți place și ce nu îți place.

     Știu cum preferi să dormi noaptea.

     Știu emisiunea ta preferată, serialul și filmul preferat.

     Știu că ești rece și indiferent la suprafață, dar în interior ești un motan care cere afecțiune.

     Iar eu vreau asta, Yoongi. Vreau să-ți ofer afecțiunea mea sinceră.

     Doar... nu-l lăsa pe JungKook lângă tine.

     Nu-l lăsa să te atingă.

     Nu-l lăsa să glumească cu tine.

     Nu-l lăsa să te privească mai mult decât mine.

     Nu-l lăsa să te iubească.

     Te rog, Min Yoongi, nu-l lăsa să-ți facă nimic.

     Lasă-mă doar pe mine.