ғɪᴠᴇ sᴇᴄᴏɴᴅs ᴀɴᴅ ᴀ ᴋɪssʸᵒᵒⁿˢᵉᵒᵏ [✔]

Chapter 26

𝙅𝙪𝙣𝙜 𝙃𝙤𝙨𝙚𝙤𝙠

      Te-am privit pe tine, însă tu nu o făceai deloc. Erai înconjurat de Jimin și alți trei tipi pe care nu-i cunosc. Mâncai fără să mă privești, de parcă eu nu eram aici.

      — Amice, nu ai mâncat nimic din farfurie.

      JungKook îmi face un semn spre farfuria neatinsă. Mă joc cu mâncarea în loc să o mănânc, inteligent, nu?

     Aseară ai plecat nervos din apartamentul meu. Am vrut să te opresc din mers, dar avea vreun rost s-o fac?

     Da, te iubesc, dar nu sunt un cățeluș în lesă.

     Dacă el nu vrea să-mi înțeleagă temerile, eu ce pot să mai fac? Nu-l voi implora să rămână dacă el nu vrea.

     Dar poate nici nu m-ai iubit. Poate doar ai vrut să fii cu mine o noapte, iar când planul nu ți-a ieșit așa cum ai vrut, te-ai gândit să mă faci pe mine să mă simt prost.

     Doare. Doare foarte mult că nu mă înțelegi. Mă doare faptul că mă lupt singur pentru relația noastră.

     Cum aș putea spune întregii facultăți, din senin, că îl iubesc pe Min Yoongi? Și profesorii? La ei nu se gândește? În afară de doamna Yon și Myung-Ok toți se opun iubirii de același sex. Asta poate suna egoist, dar amândoi suntem în ultimul an, chiar vrea să renunțe la facultate pentru mine?

      De ce mă gândesc eu la binele tau, și nu tu?