15. Kamadeva.

1.4K 62 1
                                    

~Shiva~

Trebuia să știu că voi ajunge asa dacă e prima oara când beau. Am exagerat și am plătit prețul.

Restul weekendului l-am petrecut lângă vasul de WC. Nu am reușit sa mananc nimic de atunci din cauza grețurilor și pe lângă asta, am vomitat încontinuu iar la un moment dat am crezut ca mi s-a topit creierul.

După toate cele întâmplate uite-ma aici, intrând în curtea divina a liceului și parca îmi place mai mult ca ma aflu aici decât sa știu ca încă îmi este rău.

Întru în clădire și ma grăbesc către clasa. Autobuzul a întârziat puțin din cauza traficului. Acum in capul meu se repeta doar cuvintele dirigintei în care ma compara cu Sasha.

În afara de mine mai erau adolescenți care se grăbeau dar unul dintre ei îmi este cunoscut.

Era Sam de la 12C. Unul dintre puținii băieți care mi-au vorbit frumos.

După ce îi fac cu mana ma îndrept spre el bucuroasa.

- Bună dimineața mrs. Balcani.

- Hilar, aveai replici mai bune domnule Samuel.

- Touché!

- Hah! Buna dimineața și ție!

Intenționez sa înaintez pentru ca acum sigur am întârziat dar nu prea am șanse.

- Cantemir!

- Da?

- Ne vedem la sfârșitul orelor la poarta.

- Okay!!

Fug, nu mai stau. Ajung în fata ușii iar după ce bat de doua ori nu aud nimic. Vai de viata mea, ma suspendeaza ia sa vezi!

Întru pana la urma în clasa dar spre ușurarea mea profesoara nu a venit.

Ma așez in banca și dau de ochii Christei.

- Bună dimineața! Ii șoptesc.

- 'Neața! Cum te simți?

- Mult mai bine...cred.

- Ăă...bun, cred.

- Tu ce faci?

- Bine, bine.

Aceasta conversație în șoaptă era un mod frumos de a începe dimineața, era plăcut.

- Dar de ce vorbim în șoaptă?

- Diriginta ne-a spus sa stam în liniște pana vine profesoara. Întârzie puțin.

- Aaa, inteleg.

Conversația în șoaptă continua.

- Te-ai făcut muci vineri! Zice aceasta abia abtinanduse sa nu rada.

- Hai mai lasă-ma.

- Putem sa începem ora?!

Amândouă tresărim ca arse când auzim glasul profesoarei.

Eram atât de absorbite de conversație încât nu am observat profesoara care a ajuns sa ne aștepte ea pe noi.

- Da..da, da. Sigur!

Spune Christa bâlbâind.

- Bun.

*

- Dacă nu radeai toată ora poate reușeam sa ma concentrez!

- " Da...da, da. Sigur! "

Continuam sa o imit pe Christa neputând sa ma opresc din ras.

- O sa vina Karma și la tine, așteaptă tu.

My New Highschool LifeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum