Câte vise zămislite nu se mai nasc?
Devin peste noapte iluzii avortate,
pegași frumoși ce prin fantezii pasc,
strigând din vise ...,,dacă" și ,,poate".
Unde sunt ochii ei sau brațul lui?
Pierdute, vândute, sentimente trădate,
lăsate în cuib străin ca puil cucului,
o să revină la tine ca cont pentru păcate.
Cine nu e prins, hoț nu este?
Așa se spune, dar despre adevăr se tace,
preferând motive de poveste;
dar cine face, pentru sine face.
Speranța? Iluzie născută din disperare,
clipele vieții nu cunosc repetare;
prețuiește ce e bine, simte ce doare,
trăind înțelege –tot ce se naște și moare...
.......................................................
Lasă în viața trăită un semn de iubire,
e unica potecă spre dăinuire...
YOU ARE READING
Rime în monocrom
PoetryLa taclale cu sufletul Mă uit în oglinda fermecată, Văzându-mi sufletul zbuciumat, În postura victimei unui foc armat, Inima mea fiind de ură pătată. Sufletul meu mic și greu încercat, Cine a fost persoana care te-a încuiat, Încât să fii adâncit în...
